Home > Perspective > Mexic, prins cu alegerile din SUA în timp ce Banxico înăsprește politica monetară

Mexic, prins cu alegerile din SUA în timp ce Banxico înăsprește politica monetară

aprilie 27, 2017 Leave a comment Go to comments

Mexicul are un interes justificat în a urmări politicile și politica vecinului său de la nord, Statele Unite ale Americii, care este de asemenea și cel mai mare partener comercial al său. Intrarea în linie dreaptă a alegerilor prezidențiale din SUA din luna noiembrie 2016 a adus la suprafață o serie de chestiuni relevante pentru Mexic, inclusiv cele legate de imigrație și schimburi comerciale, iar mulți observatori au remarcat că evoluția de pe piața monetară a pesoului mexican a acționat ca un barometru electoral pentru alegerile prezidențiale. În articolul de față îmi voi exprima câteva opinii cu privire la aceste chestiuni, precum și asupra provocărilor și oportunităților pe care companiile din Mexic le au, lucruri pe care le-am aflat din recentele mele călătorii acolo.

În timp ce Banca Centrală a Statelor Unite (Fed) a menținut rata dobânzii după ședința de politică monetară din septembrie 2016, Banca Centrală a Mexicului (Banxico) a majorat dobânda pentru împrumuturile pe termen scurt cu 50 de puncte procentuale, până la 4,75%, marcând astfel a treia creștere din 2016. Pesoul mexican s-a depreciat cu mai mult de 10% față de dolarul american în 2016, lucru pe care acea creștere procentuală a dobânzii încerca să-l contrabalanseze. Creșterea dobânzii din Mexic nu era o mare surpriză din moment ce știam că există îngrijorări legate de cursul de schimb, iar recenta depreciere a pesoului pare dificil de gestionat de către cei care fac politica monetară în Mexic. În plus, ei erau preocupați de efectul secundar al inflației, venit din partea unei monede mai slabe. Inflația rămîne sub ținta de 3% asumată de banca centrală, dar erau îngrijorări că ar fi putut crește până spre sfîrșitul anului. Nu consider acestă creștere ca fiind dramatică și nu are capacitatea de a genera schimbări importante. Dar rata de 4,75% înseamnă că Mexicul oferă un randament atractiv pentru mulți investitori care compară dobânzile negative de prin alte țări.

Politica SUA și consecințele asupra Mexicului

Pesoul mexican continuă să fie tranzacționat în zona minimului său istoric, în pofida acțiunilor băncii centrale Banxico, ceea ce este privit de toată lumea ca un efect secundar al procesului electoral din SUA, mai degrabă decât având un motiv legat strict de piața internă din Mexic. Un lucru general acceptat de către observatorii din piață  – și de către Banxico – este că retorica din campania prezidențială americană precum și potențialele schimbări ale politicilor publice au avut impact asupra pesoului. Mulți observatori consideră că pentru ca moneda să se tranzacționeze la un nivel mai rezonabil, Hillary Clinton trebuie să câștige – și vedeam cum cotația pesoului creștea la fiecare sondaj favorabil lui Clinton. Chiar și guvernatorul Banxico, Agustin Cartens, a fost citat în presă afirmând că o victorie a lui Donald Trump ar însemna „un uragan” pentru Mexic; Trump a avut o poziție foarte dură legată de imigrație și a promis că va construi un zid la granița cu Mexicul și că va renegocia sau chiar va elimina Acordul Nord American de Liber Schimb (NAFTA). Ca să fim corecți și Carstens a declarat că o victorie a lui Clinton ar putea fi turbulentă pentru economie – din varii motive – dar cu toate acestea, mai puțin problematică  pentru Mexic.

După cum o văd eu, o parte considerabilă a retoricii din ambele tabere ale campaniei electorale americane este formată doar din vorbe care ar putea să nu se concretizeze în politici publice. În pofida titlurilor grave pe care le-am văzut, declarațiile privind comerțul și investițiile ale celor doi candidați la președinție nu erau prea diferite în multe aspecte. Indiferent de declarațiile legate de restrângerea schimburilor comerciale, va fi extrem de dificil – dacă nu, chiar imposibil – de desfăcut relațiile comerciale dintre SUA și Mexic, de vreme ce aceste legăturile sunt prea puternice – și desigur să nu uităm faptul că există consilierii în materie de politici publice, consilieri în Congresul american etc., care să acționeze ca un sistem de control și echilibru.

În opinia mea, menținerea NAFTA – care include și Canada – este importantă atât pentru Mexic, cât și pentru SUA. NAFTA a fost o consecință naturală a ceea ce se întâmpla înainte ca acordurile bilaterale să devină atât de populare. Văd aici un șablon în care, continuând, acordurile bilaterale ar putea deveni miza jocurilor mai degrabă decât acordurile multilaterale, de vreme ce același model nu se potrivește chiar peste tot. Acesta ar fi și cazul cu SUA și Mexic; dacă acordul NAFTA ar fi desființat, atunci cel mai probabil va fi înlocuit de un acord bilateral care s-ar putea, până la urmă, să nu fie prea diferit de acordul multilateral deja existent.

Reforme și Provocări

În timp ce campania electorală din SUA atrăge atenția piețelor de pe ambele laturi ale graniței, indiferent de rezultat, noi continuăm să ne uităm la oportunitățile de investiție în Mexic dintr-o perspectivă de jos în sus. Am călătorit în Mexic în toamnă pentru a participa la o conferință financiară împreună cu colegul meu din Mexico City, Rodolfo Ramos. Ca multe dintre conferințele la care participăm peste tot prin lume, aceasta ne-a oferit posibilitatea numai bună să întâlnim companii și să aflăm câte ceva despre mediul de afaceri local.

Deși previziunile de creștere au fost ajustate în jos de la începutul anului 2016, economia Mexicului o duce rezonabil de bine. Există niște probleme la nivel global dar și structural care au un impact asupra țării, incluzînd aici prețul scăzut al petrolului, dar continua întărire a economiei americane ar trebui să ajute Mexicul, de vreme ce SUA sunt cel mai mare partener comercial și destinația a 80% dintre exporturile țării.1

Mexicul este o piață emergentă foarte importantă, a doua mare economie din America Latină după Brazilia. Mexic a trecut printr-o serie de reforme structurale în domeniul telecomunicațiilor și în cel al energiei, care ar fi de așteptat să aibă un impact pozitiv asupra economiei, deși acest  proces nu a fost mereu unul lin. Probabil cea mai importantă reformă pornită este liberalizarea pieței energetice din Mexic. De exemplu, gigantul care este compania petrolieră de stat din Mexic a fost o sursă constantă de venit pentru guvern, dar și o pepinieră de ineficiență și corupție de foarte mulți ani; acum ar urma să concureze și în unele cazuri să încheie parteneriate cu jucători privați. În fine, după reacția de respingere a sindicatelor și a altor jucători, guvernul și-a dat seama că reforma era necesară și că metoda de a implementa reforma era să vândă activele către firme din sectorului privat, care ar putea să le administreze mai eficient. Prima licitație a avut loc în decembrie 2015, în care Comisia de Hidrocarburi a acordat mai multe contracte. A fost o provocare să realizeze cum să se deschidă sectorul petrolier și să se asigure că investitorii privați sunt motivați suficient de bine încât să facă invesțiile necesare pentru producția de petrol.

Prețurile scăzute la petrol au afectat Mexicul de vreme ce guvernul se baza pe veniturile companiei petroliere de stat pentru obținerea unei părți mari din bugetul său, iar continuarea cheltuielilor cu infrastructura ar putea să fie afectată de prețul mic al barilului de petrol. În timp ce prețurile scăzute au redus câte ceva din veniturile guvernului, încasările din taxe provenite din alte domenii decât cel petrolier au crescut substanțial, compensând o parte din scăderea veniturilor din sursele petroliere. În plus, costurile de transport au căzut și ar trebui să existe mai mulți bani în mâinile consumatorilor pe măsură ce piața se liberalizează.

Pe lângă reforma sectorului petrolier, guvernul și-a luat angajamentul să reorganizeze și sectorul telecomunicațiilor. Răspândirea telefoniei mobile este la o cotă mult sub valori din America Latină și se așteaptă ca prin permiterea mai multor competitori în piață, facilitățile să crească și prețurile vor scădea suficient încât să permită telecomunicațiilor, în special serviciilor pe bază de internet, să devină mai accesibile.

Cu toate acestea, unele planuri de reformă ale Mexicului au fost îngreunate de scăderea popularității președintelui Enrique Peña Nieto, care a fost acuzat că nu face mai mult pentru combaterea violenței crescânde și a corupției din Mexic. Scandalul de corupție denumit „casa albă” a implicat o companie de construcții care ar fi acordat soției președintelui un împrumut pentru achiziționarea unui conac luxos – fiind vorba despre aceeași companie care avea un contract uriaș privind construcția unei căi ferate de mare viteză în centrul Mexicului. O altă mutare nepopulară a lui Peña Nieto a fost întâlnirea cu Donald Trump la sfîrșitul lunii august (pe atunci candidat la președinția SUA), mutare pe care mulți observatori au considerat-o ca pe un dezastru de relații publice pentru Mexic.

Analizând mediul de investiții

Rodolfo și cu mine am avut oportunitatea să ne întâlnim cu directorii executivi ai mai multor companii din Mexic, inclusiv cu unul dintre directorii unei mari companii producătoare de piese pentru mașini. Cu o mare parte a industriei producătoare de mașini din Mexic orientată spre exporturi (în principal către SUA), nevoia de piese de calitate este foarte mare. Compania este specializată în fabricarea de piese din aluminiu și crede că dacă vânzările auto din SUA stagnează sau cresc doar puțin, ar trebui să se descurce destul de bine pe viitor.

O altă firmă pe care am vizitat-o era un operator al sistemului taxelor de drum, care a dezvoltat, întreținut și operat plata taxelor de drum într-o regiune cu cea mai mare congestie de trafic din Mexic. Directorii au afirmat că au constatat în continuare creșteri bune și că în contractele lor sunt garantate niște clauze de rambursare, prin care se permit creșteri de prețuri sau o extindere a duratei concesiunii, lucru care le este favorabil. Cu toate acestea, erau ceva nori negri la orizont, deoarece compania era investigată de autorități pentru probleme contabile.

În sectorul bunurilor de consum, am vizitat unul dintre cei mai mari producători de bere și băuturi răcoritoare din Mexic, care mai are o afacere de succes cu un lanț de magazine de proximitate și care își extinde afacerea și în sectorul benzinăriilor, ca să menționez doar unele dintre proiecte. Firma este un exemplu al modului în care companiile mexicane s-au extins nu doar în Mexic, dar și în restul Americii Latine sau chiar în Asia, prin achiziții strategice ale unor companii. Oficialii au făcut referire la rata de creștere slabă din Mexic, pe care o consideră o provocare, dar au subliniat că brandul lor inspiră încredere consumatorilor și că vor să pună accent pe calitatea oferită.

De asemenea, ne-am întâlnit cu reprezentanții unei importante companii de telecomunicații care oferă servicii de voce pe fix precum și acces la internet în Mexic. O dată cu intrarea de noi concurenți pe piață, strategia lor este aceea de a-și concentra eforturile pe profitabilitate prin administrarea riguroasă a costurilor aferente contractelor cu clienții și a celor de achiziții. Un aspect interesant al acestei industrii din Mexic este creșterea furnizorilor de echipamente de telecomunicații proveniți din China, care intră astfel pe piață. Un director ne-a spus că dacă ar avea probleme, ar aduce imediat o armată de tehnicieni chinezi să le rezolve!

O altă firmă pe care am vizitat-o a fost un producător de produse alimentare de larg consum, iar viziunea lor era oarecum mai pesimistă. Reprezentanții companiei considerau că principala explicație pentru cifrele bune de vânzări din magazinele lor, avute în ultimele luni, este extinderea creditării. Directorii au spus că vânzările din retail au fost ajutate și de către expedierile de bani făcute de mexicanii care lucrează în afara țării. Această intrare de capital ar putea fi influențată în viitor de politica SUA; Trump a propus planuri să oprească o parte din aceste expedieri, pentru a le folosi la construirea zidului de la granița Statelor Unite. Acest fapt ar fi în detrimentul Mexicului, de vreme ce aceste expedieri reprezintă mai mult de 22 miliarde de dolari care ajung în Mexic, adică mai mult de 2% din PIB.2

În ziua alegerilor prezidențiale din noiembrie, putem fi siguri că Mexicul va fi un spectator interesat!

Comentariile, opiniile și analizele prezentate aici au scopuri strict informaționale și nu ar trebui considerate sfaturi individuale  pentru investiții sau recomandări pentru investiții în orice fel de titlu sau de a adopta vreo strategie de investiții. Deoarece condițiile pe piață și condițiile economice sunt supuse unor schimbări rapide, comentariile, opiniile și analizele au fost actuale la data prezentării pentru publicare și pot fi modificate fără o notificare prealabilă. Acest material nu se dorește a fi o analiză completă a fiecărui fapt referitor la orice țară, regiune, piață, industrie, investiție sau strategie.

Informații legale importante

Toate investițiile implică riscuri, inclusiv posibila pierdere a principalului. Investițiile în valori mobiliare străine implică riscuri speciale, incluzând aici fluctuații valutare, instabilitate economică și evoluții politice. Investițiile în piețe emergente, în cadrul cărora este inclusă subsecțiunea piețelor de frontieră, implică riscuri sporite ca urmare a acelorași factori, în plus față de riscurile asociate cu dimensiunea mai redusă a acestor piețe, lichiditatea mai scazută și lipsa unor cadre juridice, politice, de afaceri sau sociale stabile, care să sprijine piețele de valori mobiliare. Deoarece aceste cadre sunt, de obicei, chiar mai puţin dezvoltate în pieţele de frontieră, precum şi ca urmare a diverşilor factori care includ potenţialul crescut pentru o volatilitate extremă a prețurilor, lipsa de lichiditate, barierele în calea comerţului şi controlul schimbului valutar, riscurile asociate cu pieţele emergente sunt amplificate în pieţele de frontieră. Prețul acțiunilor fluctuează, uneori în mod brusc și major, din cauza unor factori care au impact doar asupra companiilor, doar asupra anumitor industrii sau doar asupra unor anumite sectoare de activitate sau asupra condițiilor de piață în ansamblu.

___________________________________________

1. Sursa: US Department of State, date din 2013

2. Sursa: Banca Centrala din Mexic, date din July 2016

Categories: Perspective
  1. No comments yet.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>