Home > Perspective > Malaezia și finanțele islamice în piețele emergente

Malaezia și finanțele islamice în piețele emergente

iunie 14, 2016

Lumea finanțelor și investițiilor islamice reprezintă o zonă captivantă și plină de oportunități pentru musulmani, iar în opinia mea acest sector va continua să crească.Am avut recent plăcerea de a participa la Forumul Internațional al Finanțelor Islamice în Malaezia și am avut oportunitatea de a împărtăși viziunea echipei noastre și de a face schimb de informații privind viitorul finanțelor islamice în piețele emergente. Peste o mie de participanți din întreaga lume au participat la ediția de anul acesta a forumului desfășurat în Malaezia, ceea ce cred că este o dovadă a dezvoltării finanțelor islamice.

Mulți investitori din afara lumii musulmane ar putea să nu cunoască foarte multe despre finanțele islamice, dar recunoașterea și interesul legate de acestea sunt în creștere la nivel global. Guvernatorul băncii centrale a Malaeziei Datuk Muhammad bin Ibrahim a declarat în cadrul forumului că se estimează ca până în 2020 activele totale la nivel mondial ale sistemului financiar islamic să atingă 3.000 de miliarde de dolari.1 El a spus, de asemenea, că în cel puțin 10 jurisdicții finanțele islamice reprezintă peste 20% din activele bancare totale, iar în multe țări serviciile bancare islamice sunt oferite în tandem cu alte tipuri de servicii și produse financiare tradiționale.2

Ca o lămurire adresată celor care nu sunt familiari cu finanțele islamice, acestea cuprind atât investițiile în acțiuni, cât și în instrumente de credit (numite sukuk) conforme cu legea islamică (Șaria). Obiectul este similar celorlalte tipuri de investiții: de a genera un randament pozitiv și/sau un venit. Diferența constă în faptul că investițiile islamice trebuie să respecte diferite dogme, incluzând interzicerea plății dobânzilor (riba), precum și anumite activități și produse interzise (alcool, armament și unele alimente sau servicii de alimentație). Interpretarea a ceea ce este sau nu este în conformitate cu Șaria poate fi un demers complex, care necesită implicarea învățaților islamici (care nu se află în acord întotdeauna). Acest lucru poate adăuga încă un strat suplimentar de complexitate procesului investițional. Dacă obiectul principal de activitate al unei companii nu este conform cu legea islamică, un manager de portofoliu nu poate achiziționa, deține și vinde acțiuni ale acesteia. Desigur, scopul oricărei investiții este de a obține profit. Așadar, cred că merită să analizăm performanța acestui tip de investiții comparativ cu cea a piețelor de acțiuni emergente sau dezvoltate. Puteți observa în graficul de mai jos că Indicele MSCI Islamic a urmat îndeaproape, cu mici variații, evoluția Indicelui MSCI al Piețelor Emergente din 2002 încoace și a înregistrat o performanță net superioară Indicelui MSCI World.3 Desigur, unele piețe au performat mai bine sau mai rău decât altele. Trebuie notat că indicii privind investițiile islamice din Indonezia, Turcia și Malaezia au înregistrat perioade de volatilitate, dar la nivel general au performat mai bine decât multe țări incluse în această categorie.4

Dacă vă uitați la ponderea diverselor sectoare economice în indicele MSCI al Piețelor Emergente Islamice comparativ cu indicele general al piețelor emergente, veți descoperi diferențe semnificative. De exemplu, sectorul financiar este mult mai puțin prezent în indicele islamic, în timp ce bunurile de consum și energia au o pondere mult mai mare. Ponderea țărilor diferă, de asemenea.

Creșterea economică în lumea musulmană

Populația musulmană este în creștere la nivel mondial, iar economiile țărilor musulmane se află, de asemenea, pe un trend ascendent. În 1987, țările majoritar musulmane reprezentau circa 4% din produsul intern brut (PIB) la nivel global; în decembrie 2015, acestea reprezentau circa 8% din PIB-ul global.5 Credem că acest procent va continua să crească. De asemenea, am observat că ritmul de creștere a PIB a fost mai ridicat în piețele emergente la nivel general (incluzând multe țări musulmane) comparativ cu cel înregistrat de piețele dezvoltate în ultimele două decenii.

Mulți occidentali asociază Orientul Mijlociu cu lumea musulmană, dar multe țări din Africa și Asia au la rândul lor populații mari de musulmani și trenduri de creștere foarte bune, Indonezia fiind cea mai populată țară musulmană. În graficul de mai jos puteți vedea creșterea economică estimată în cazul unor țări cu populație majoritar musulmană, dar și al unor economii emergente și dezvoltate.

Malaezia: Hub al finanțelor islamice

La forumul privind finanțele islamice, guvernatorul băncii centrale a Malaeziei a discutat despre rolul de lider al țării în ceea ce privește finanțele islamice, care operează în paralel cu piețele financiare convenționale. Malaezia a fost un pionier al finanțelor islamice, iar eforturile băncii centrale de a dezvolta acest sector se întind pe mai mult de trei decenii. În 2001, Comisia de Valori Mobiliare din Malaezia a prezentat un cadru prin care țara să fie poziționată ca un lider al finanțelor islamice, ca parte a unui plan mai extins privind dezvoltarea pieței de capital. În 2006, a fost lansat Centrul Internațional al Finanțelor Islamice din Malaezia pentru a ajuta țara să-și atingă obiectivul de a deveni un centru financiar islamic – un scop care cred că a fost atins.

Piața de capital din Malaezia a experimentat o perioadă mai slabă anul acesta, alături de moneda țării, care a atins cel mai redus nivel față de dolar de la jumătatea anilor 1990, când Asia traversa o criză financiară, încoace. Trebuie să ne întrebăm: a fost atât de rău în țară, a fost justificat valul de vânzări de anul acesta? Există numeroase metode de a determina valoarea unei monede, iar noi folosim paritatea puterii de cumpărare pentru a determina dacă o monedă este supraevaluată sau subevaluată. Această metodă măsoară inflația dintr-o anumită țară comparativ cu inflația din Statele Unite. Așadar, dacă inflația din Malaezia, China sau orice altă țară este peste nivelul celei din Statele Unite, atunci acele monede ar trebui să se deprecieze în mod natural față de dolar. Pe baza acestei măsurători, observăm că în acest moment monedele Chinei și Malaeziei, precum și cele ale Indoneziei, Tailandei și Arabiei Saudite par să fie subevaluate. De asemenea, observăm că activele piețelor emergente la nivel general sunt subevaluate având în vedere indicatori precum preț/câștig sau preț/balanță contabilă.

Observând alte fundamente economice ale Malaeziei, știm că țara este un exportator net de petrol și gaze naturale, așadar prețurile scăzute din ultima perioadă au avut un impact negativ. Uleiul de palmier este, de asemenea, un produs de export cheie pentru Malaezia (al doilea cel mai mare producător la nivel mondial), iar prețul acestuia a fost, de asemenea, redus, ceea ce a avut cu siguranță un impact asupra pieței cel puțin la nivel psihologic. Totuși, consumul de ulei de palmier la nivel global nu se află în declin, în principal datorită cererii din China și India, astfel că nu ne așteptăm ca prețurile să rămână la acest nivel pentru mult timp. În plus, Malaezia are o gamă largă de produse de export și este o economie bazată pe consum (care reprezintă 60% din PIB), așadar prețul materiilor prime nu poate explica în totalitate situația dificilă pe care piețele par să o reflecte. Economia Malaeziei are un sector al serviciilor semnificativ, ceea ce pentru mine reprezintă un semn de maturitate. Produsul Intern Brut a crescut în medie cu 5% pe an din 1996 încoace și chiar dacă diverse previziuni indică un avans sub acest nivel pentru anul acesta, se pare totuși că rata de creștere va fi în continuare solidă. Uitându-ne la alte cifre, datoria populației reprezintă 89% din PIB, iar cea guvernamentală ajunge la 54%.6 Deși aceste cifre ar putea părea foarte mari anumitor observatori (peste nivelul din perioada crizei asiatice din 1997), ambele sunt de fapt sub nivelul consemnat de Statele Unite. Excedentul comercial al Malaeziei este bun, iar rezervele valutare rămân la un nivel sănătos. De asemenea, considerăm că Malaezia are un avantaj și din punct de vedere demografic, din moment ce populația tânără se află în cea mai productivă perioadă a sa și în același timp reprezintă o piață de consum mare. Cred că țara are mult mai mult potențial în numeroase sectoare de consum, precum și în turism.

Dacă fundamentele economice nu par să semnalizeze vreo criză, se pare că scandalurile politice au fost cel mai probabil în spatele retragerii investitorilor străini din Malaezia. Default-ul fondului 1Malaysia Development Bhd (1MDB) controlat de statul malaiezian și scandalurile politice legate de acesta au afectat încrederea investitorilor. Totuși, ieșirile de capital s-au manifestat adesea pe termen scurt. Știrile negative afectează cu certitudine încrederea investitorilor, dar noi vedem în general aceste reacții exagerate ale investitorilor ca oportunități – dacă există argumente pentru o revenire pe termen lung. Am descoperit o serie de sectoare atractive în Malaezia, incluzând companii petroliere integrate, implicate nu doar în producție, ci și în explorare, rafinare și distribuție, precum și companii implicate în sectorul de consum.

Strategia noastră este focalizată pe termen lung și nu ne abatem de la aceasta doar ca urmare a unor știri individuale; urmărim acest obiectiv în fiecare piață unde investim. 1MDB nu este reprezentativ pentru întreaga economie a Malaeziei, deși un rezultat pozitiv în acest caz ar ajuta la îmbunătățirea sentimentului investitorilor străini. Proliferarea internetului și a telefoanelor inteligente accelerează schimbarea, inclusiv prin aducerea în lumina reflectoarelor a scandalurilor de corupție. Expunerea în mod public a scandalurilor de corupție poate produce schimbări pozitive pe termen lung – sper ca acesta să fie cazul și pentru Malaezia și 1MDB.

Între timp, Malaezia își continuă eforturile în sectorul finanțelor islamice. Mi s-au părut interesante comentariile făcute de Datuk Muhammad bin Ibrahim la forumul privind finanțele islamice în legătură cu modul în care inovațiile tehnologice pot conduce finanțele islamice către următorul nivel de dezvoltare. El a vorbit despre modul în care revoluția digitală și creșterea penetrării aplicațiilor tehnologice sunt deja prezente în toate sectoarele domeniului financiar și că așa-numitele inovații “fintech” au schimbat în mod fundamental modul în care experimentăm și livrăm produsele și serviciile financiare. Este un lucru despre care eu vorbesc de mai mult timp. Piețele emergente experimentează un salt tehnologic în multe domenii; noile tehnologii sunt adoptate foarte rapid.

Un exemplu în acest sens este zona de mobile banking și plăți electronice, aflată în creștere la nivel mondial. În Malaezia, prima platformă de internet banking care se conformează principiilor statuate de legea islamică a fost lansată anul acesta, fiind denumită Platforma de Conturi de Investiții. Creată de șase bănci islamice din Malaezia, aceasta utilizează tehnologia pentru a pentru a canaliza în mod eficient fondurile dinspre investitori către afaceri viabile din punct de vedere economic, promovând împărțirea riscului și sprijinind investițiile transfrontaliere. Acesta este doar un exemplu al modului în care noile tehnologii modelează lumea islamică, dar și lumea piețelor emergente.

Comentariile, opiniile și analizele prezentate aici au scopuri strict informaționale și nu ar trebui să fie considerate sfaturi individuale pentru investiții sau recomandări de a investi într-o valoare mobiliară sau de a adopta o anumită strategie de investiții. Pentru că piețele și condițiile economice pot suferi modificări bruște, comentariile, opiniile și analizele sunt redate conform datei postării și s-ar putea schimba fără anunț prealabil. Acest material și nu se dorește a fi o analiză completă a fiecărui fapt material referitor la orice țară, regiune, piață sau investiție.

Informații legale importante

Toate investițiile implică riscuri, inclusiv posibila pierdere a principalului. Investițiile în valori mobiliare străine implică riscuri speciale, inclusiv fluctuații valutare și instabilitate economică si politică.  Investițiile în piețe emergente, în cadrul cărora este inclusă subsecțiunea piețelor de frontieră, implică riscuri sporite ca urmare a acelorași factori, în plus față de riscurile asociate cu dimensiunea mai redusă a acestor piețe, lichiditatea mai scăzută și lipsa unor cadre legale, politice, sociale sau de afaceri stabilite, care să sprijine piețele de valori mobiliare. Deoarece aceste cadre sunt, de obicei, chiar mai puţin dezvoltate în pieţele de frontieră, precum şi ca urmare a diverşilor factori care includ potenţialul crescut pentru o volatilitate extremă a prețurilor, lipsa de lichiditate, barierele în calea comerţului şi controlul schimbului valutar, riscurile asociate cu pieţele emergente sunt amplificate în pieţele de frontieră. Prețul acțiunilor fluctuează, uneori în mod brusc și dramatic, din cauza unor factori care au impact asupra companiilor la nivel individual, asupra anumitor industrii sau sectoare sau asupra condițiilor de piață în ansamblu.

 

1. Sursa: Guvernatorul Băncii Malaeziei Datuk Muhammad bin Ibrahim la Forumul Global al Finanțelor islamice, mai 2015. Nu există nicio certitudine că vreo predicție sau estimare se va materializa.

2. Ibidem.

3. Surse: FactSet, MSCI. Indicele MSCI al Piețelor Emergente Islamice reflect principiile de investiții conforme cu Șaria și măsoară performanța emitenților cu capitalizare medie și ridicată listați pe 23 de piețe emergente relevante pentru investitorii britanici. Indicele MSCI al Piețelor Emergente cuprinde emitenți cu capitalizare medie și ridicată listați pe 23 de piețe emergente. Indicele MSCI World cuprinde emitenți cu capitalizare medie și ridicată listați pe 23 de piețe dezvoltate. Indicii nu sunt administrați și nimeni nu poate investi direct în aceștia. Indicii nu cuprind comisioanele, cheltuielile sau taxele de vânzare a acțiunilor. Performanțele trecute nu reprezintă o garanție a rezultatelor viitoare. Pentru informații suplimentare vizitați www.franklintempletondatasources.com.

4. Surse: FactSet, Indicele MSCI Islamic Indonezia, Indicele MSCI Islamic Turcia, MSCI Islamic Malaezia, în perioada 3 iunie 2002-3 mai 2016. Indicii nu sunt administrați și nimeni nu poate investi direct în aceștia. Indicii nu cuprind comisioanele, cheltuielile sau taxele de vânzare a acțiunilor. Performanțele trecute nu reprezintă o garanție a rezultatelor viitoare. Pentru informații suplimentare vizitați www.franklintempletondatasources.com.

5. Sursa: Economist Intelligence Unit, decembrie 2015.

6. Sursa: Ministerul de Finanțe al Malaeziei, Banca Centrală a Malaeziei, 2015.

Categories: Perspective