Home > Perspective > Piețele emergente în T1 2016: O schimbare a sorții

Piețele emergente în T1 2016: O schimbare a sorții

aprilie 15, 2016

Templeton Emerging Markets Group acoperă un univers investițional foarte extins – zeci de mii de companii care activează în piețe de pe aproape fiecare continent. Deși suntem investitori de tip bottom-up (analizăm fiecare companie în parte), ne ajută să avem și o imagine de ansamblu a contextului macroeconomic. În acest articol conturez imaginea piețelor emergente în primele trei luni din acest an, incluzând câteva evenimente-cheie, și voi merge puțin mai în spate pentru a contura o perspectivă mai amplă. La nivel general, primul trimestru a fost marcat de o schimbare a sorții piețelor emergente, mulți investitori revenind la această clasă de active după un an 2015 plin de provocări.

În opinia noastră, perspectiva investițiilor pe termen lung în piețele emergente rămâne pozitivă din mai multe motive. Ratele de creștere, la nivel general, continuă să fie mai solide comparativ cu cele ale piețelor dezvoltate, piețele emergente au rezerve valutare semnificativ mai mari decât piețele dezvoltate, iar ponderea datoriilor în Produsul Intern Brut rămâne la un nivel mai redus pe piețele emergente comparativ cu cel înregistrat de piețele mature. Chiar și cu economii mari, precum Rusia sau Brazilia, aflate în recesiune, creșterea generală a economiilor emergente este estimată la 4.3% în 2016, un ritm dublu față de creșterea de 2.1% prognozată în cazul piețelor dezvoltate.1 Deși investitorii au fost îngrijorați cu privire la încetinirea ritmului de creștere al Chinei, aceasta rămâne una dintre economiile cu cel mai rapid ritm de creștere la nivel mondial.

Țările emergente însumează trei sferturi din teritoriul lumii și patru cincimi din populația lumii,2 prezintă un potențial considerabil din punct de vedere demografic și al resurselor și par să se afle într-o poziție foarte bună pentru a beneficia de avansul tehnologic. De asemenea, este important de amintit că țările catalogate ca piețe emergente dețin o parte importantă din activitatea economică și capitalizarea bursieră la nivel global. Mulți investitori sunt prea puțin expuși pe piețele emergente, în opinia noastră, iar acest lucru poate reprezenta un risc potențial, mai ales că piețele emergente par subevaluate prin comparație cu cele dezvoltate, în ceea ce privește raporturile preț/câștig și preț preț/valoare contabilă.3

Privire de ansamblu asupra primului trimestru

În pofida slăbiciunilor de la începutul anului 2016, piețele de capital emergente au reușit să încheie primul trimestru la un nivel semnificativ mai ridicat, datorită accelerării ritmului de creștere în a doua jumătate a trimestrului. Participanții la piață au fost reasigurați de declarațiile marilor bănci centrale, în principal ale Rezervei Federale Americane, cu privire la menținerea la un nivel redus a ratelor dobânzilor, ceea ce a condus la deprecierea dolarului și implicit la aprecierea celor mai multe monede emergente. Între timp, Banca Centrală Europeană a anunțat măsuri de relaxare monetară peste așteptări, prin reducerea ratei dobânzii și prin extinderea programului său de achiziții de active de la 60 la 80 de miliarde de euro pe lună. Îngrijorările privind creșterea economică a Chinei și devalorizarea yuanului s-au redus la rândul lor, iar evoluția situației politice din Brazilia, care sugerează o schimbare, a crescut nivelul de încredere al investitorilor. Prețurile materiilor prime au crescut în ultima parte a perioadei, influențate de speranțele că măsurile de reducere a producției de către marii producători de energie și metale, vor rezolva problema supraofertei. Piețele de capital emergente au performat semnificativ mai bine decât cele dezvoltate în primul trimestru, Indicele MSCI al piețelor emergente marcând o creștere de 5,8% comparativ cu o scădere de 0,2% a indicelui MSCI World, ambele evoluții fiind calculate în dolari.4 Printre diversele regiuni unde se află piețe emergente, indicii care reflectă evoluția Americi Latine, Europei, Orietului Mijlociu și Africii, au înregistrat un ritm de creștere dublu, dar piețele emergente din Asia au stagnat sau au avansat doar marginal.5

Brazilia fost una dintre cele mai performante piețe emergente și a tras în sus întreaga Americă Latină. Posibila demitere a președintelui Dilma Rousseff a crescut așteptările investitorilor cu privire la o schimbare a conducerii politice chiar înainte de alegerile din 2018. Peru și Columbia s-au aflat, de asemenea, printre cele mai performante piețe la nivel global, prima ajutată de întărirea monedei și de anticipațiile existente înainte de alegerile prezidențiale din aprilie, iar a doua sprijinită de indicatorii macroeconomici pozitivi.

Cele  mai multe piețe din Europa au marcat creșteri de două cifre, cea mai bună performanță fiind cea a Turciei, unde cifrele privind creșterea economică din trimestrul al patrulea al anului trecut au depășit așteptările. Piața de capital rusească a performant, de asemenea, bine, din moment ce rubla a consemnat cel mai bun trimestru din ultimii patru ani, iar mai mulți indicatori au sugerat o îmbunătățire a situației macroeconomice.

Piețele africane au fost impulsionate de Africa de Sud, a cărei creștere a fost sprijinită de creșterea prețurilor metalelor și de aprecierea record a randului. Totuși, unele piețe africane, precum Nigeria sau Egipt, au înregistrat scăderi în primul trimestru.

În Asia, piețele din regiunea de sud-est, precum Tailanda, Malaezia și Indonezia, au înregistrat performanțe solide în primul trimestru, sprijinite de fluxurile de capitaluri străine. În plus, Tailanda a beneficiat de pe urma întăririi monedei și a semnalelor de îmbunătățire a încrederii consumatorilor și a activității interne, susținute de cheltuielile guvernamentale și de măsurile de relaxare fiscală, în timp ce Malaezia și Indonezia au fost sprijinite de ciclul de relaxare monetară și de măsurile de stimulare fiscală. La popul opus, China și India au înregistrat cele mai slabe performanțe din regiune. Deși piața de capital chineză a marcat un câștig substanțial în martie, datorită reducerii îngrijorărilor privind creșterea economică, fluxurile de capital și devalorizarea monedei, aceasta a închis în scădere primul trimestru din cauza scăderilor înregistrate anterior. De asemenea, creșterea puternică a pieței indiene din luna martie nu a fost suficientă pentru a contrabalansa declinul din ianuarie și februarie.

Țările emergente în cifre

Pentru cei interesați de cifre, am inclus și ultimele date statistice care arată schimbările la nivelul indicatorilor macroeconomici ai principalelor piețe emergente.

China

Economia Chinei a crescut cu 6,8% în ultimul trimestru al anului trecut comparativ cu aceeași perioadă din 2014, un ritm ușor mai scăzut față de cel din trimestrul al treilea, de 6,9%. La nivelul întregului an 2015, Produsul Intern Brut a crescut cu 6,9%, în linie cu așteptările pieței. Prin comparație, economia a crescut cu 7,3% în 2014. Guvernul și-a stabilit o țintă de creștere economică cuprinsă între 6,5% și 7% pe an între 2016 și 2020. Indicele anualizat al prețurilor de consum a crescut cu 2,3% în luna februarie, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, față de 1,8% în ianuarie, în principal ca efect al prețurilor mai mari ale alimentelor în perioada Anului Nou Chinezesc. Exporturile s-au redus cu 25% an la an în februarie, față de o scădere cu 11% în luna anterioară, în timp ce exporturile s-au redus cu 14% în februarie, comparativ cu un minus de 19% în prima lună a anului. Ca rezultat, surplusul comercial aproape s-a înjumătățit, ajungând la 32,6 miliarde de dolari în februarie, de la 63,5 miliarde de dolari în ianuarie. Prin comparație, vânzările de retail au crescut cu 11% în 2015. Producția industrială a crescut cu 5,4% în perioada ianuarie-februarie, comparativ cu o creștere anualizată de 5,9% în decembrie, în timp ce creșterea investițiilor în active fixe s-a stabilizat la 10,2% an la an, în linie cu creșterea înregistrată în 2015, ca urmare a revenirii investițiilor în active imobiliare. Rezervele valutare au marcat o scădere relativ redusă de 29 miliarde de dolari în februarie și au ajuns la 3.200 de miliarde de dolari, comparativ cu un declin de aproape 100 miliarde de dolari în ianuarie, acesta fiind cel mai probabil un indiciu al succesului măsurilor de reducere a ieșirilor de capital, dar și al stabilității yuanului. Agenția de rating Moody’s și-a modificat perspectiva asupra ratingului de credit al guvernului chinez de la stabilă la negativă și a menținut ratingul la Aa3.6

Coreea de Sud

Creșterea economiei Coreei de Sud a accelerat la 3% în trimestrul al patrulea al anului trecut comparativ cu aceeași perioadă din 2014, față de un avans anual de 2,7% în trimestrul al treilea, pe fondul creșterii consumului privat și a cheltuielilor guvernamentale. Economia a crescut cu 2,7% la nivelul întregului an, comparativ cu 3,3% în 2014. Banca centrală a Coreei a menținut dobânda de politică monetară la un minim record de 1,5% pe parcursul trimestrului. Indicele anualizat al prețurilor de consum a crescut cu 1,3% în februarie, față de 0,8% în ianuarie, ca urmare a prețurilor mai mari pentru alimente și carburanți. Exporturile s-au redus cu 12% an la an și au ajuns la circa 36 miliarde de dolari în Februarie pe fondul scăderii cererii externe, în special a cererii din China, principalul partener comercial al Coreei de Sud. De asemenea, cererea internă scăzută a determinat reducerea cu 14% a importurilor, până la 29 miliarde de dolari, ceea ce a rezultat într-un excedent comercial de peste 7 miliarde de dolari. Ministrul de Finanțe Yoo Il-ho a anunțat un pachet în valoare de 20 miliarde de dolari pentru stimularea economiei interne. La aproape 15 ani de când a fost concepută, Parlamentul a adoptat într-un final prima lege a țării cu privire la combaterea terorismului. Ca parte a eforturilor de întărire a relațiilor comerciale bilaterale, Coreea de Sud a făcut publice planurile de a investi 50 milioane de dolari în construcția unui parc tehnologic în Islamabad, capitala Pakistanului. Tot cu intenția de a întări relațiile comerciale și investiționale, Coreea de Sud și Egiptul au semnat mai multe memorandumuri de înțelegere în luna februarie.

India

Creșterea economiei indiene a încetinit la un ritm anual de 7,3% în ultimul trimestru din 2015, de la un ritm revizuit de 7,7% în trimestrul anterior. Motoarele de creștere au fost industria manufacturieră și serviciile. Producția agricolă a scăzut însă cu 1% față de trimestrul al patrulea al anului anterior. Banca centrală indiană a menținut dobânda-cheie la 6,75% pe parcursul primului trimestru din 2016. Indicele anualizat al prețurilor de consum s-a redus la 5,2% în februarie, față de 5,7% în ianuarie, după ce crescuse în cele șase luni anterioare, în principal ca urmare a prețurilor mai reduse la alimente. Prețurile bunurilor vândute cu amănuntul au scăzut cu 0.9% în februarie, un nivel similar cu ritmul anualizat înregistrat în ianuarie, în principal pe fondul prețurilor mai mici pentru energie și carburanți. Exporturile s-au redus cu 5.7% în februarie față de aceeași lună din 2015, ajungând la 20,7 miliarde de dolari, în timp ce importurile s-au redus cu 5%, până la 27,3 miliarde de dolari, ceea ce a condus la îngustarea deficitului comercial la 6,5 miliarde de dolari, față de 7,6 miliarde de dolari în ianuarie. Președintele francez Francois Hollande a vizitat India în luna ianuarie, întâlnindu-se cu primul ministru Narendra Modi. Cei doi lideri au convenit extinderea relațiilor comerciale și investiționale bilaterale și au semnat 16 acorduri privind zone precum dezvoltare urbană, energie alternativă și inițiativa “Fabricat în India”. Bugetul federal al Indiei prevede un deficit de 3,5% din PIB în anul fiscal 2016/2017, față de un deficit de 3,9% estimat pentru anul fiscal 2015/2016, și este focalizat pe creșterea investițiilor în agricultură, infrastructură și sectoarele sociale.

Brazilia

Economia braziliană s-a contractat cu 5,9% an la an în ultimul trimestru din 2015, în principal ca efect al declinului consumului și investițiilor. Contracția economiei s-a adâncit față de nivelul de 4,5% din trimestrul al treilea, acesta fiind al șaptelea trimestru consecutiv cu o dinamică negativă. Pe parcursul întregului an 2015, economia s-a contractat cu 3,8%. Banca centrală a Braziliei a menținut dobânda-cheie la un maxim al ultimilor nouă ani, de 14,25% pe parcursul trimestrului. Indicele anualizat al prețurilor de consum s-a redus de la 10,7% în ianuarie la 10,4% în februarie, în principal ca urmare a scăderii prețurilor alimentelor, dar a rămas peste intervalul țintă cuprins între 2,5% și 6,5% stabilit de banca centrală. Brazilia și Etiopia au semnat un memorandum de înțelegere privind schimburile comerciale și investițiile. Agenția de evaluare Standard & Poor’s a redus ratingul suveran al Braziliei cu un nivel, de la BB+ la BB, și a menținut perspectiva negativă, pe fondul provocărilor politice și economice.7 Moody’s a retrogradat ratingul de credit suveran al Braziliei la Ba2, adică la statutul „junk”, și a redus perspectiva la negativ, din cauza îngrijorărilor în creștere privind situația politică și datoria publică.8 Ministrul de Finanțe Nelson Barbosa a anunțat un plan de 20 miliarde de lei, prin care băncile de stat vor acorda companiilor credite pentru a le ajuta să depășească perioada de recesiune economică. Cel mai mare partid politic din Brazilia, Partidul Mișcarea Democratică Braziliană, s-a retras din coaliția de guvernare, iar astfel au crescut șansele unei demisii a președintelui Dilma Rousseff. Fostul președinte Luiz Inacio Lula da Silva a fost numit șef al cancelariei președintelui în Martie.

Africa de Sud

Economia sud-africană a crescut cu 0,6% în ultimul trimestrul al anului trecut, sub ritmul anualizat de 1% înregistrat în trimestrul al treilea. Contracția industriei manufacturiere, a mineritului și agriculturii, precum și încetinirea creșterii sistemului financiar și construcțiilor au fost principalele motive ale creșterii economice mai moderate din ultimul trimestru. Agricultura s-a contractat cu peste 14%, în timp ce industria manufacturieră și mineritul au marcat scăderi de 1% an la an în trimestrul al patrulea. La nivelul întregului an, PIB-ul a crescut cu 1,3%, sub nivelul de 1,4% din 2014. Banca centrală a Africii de Sud a majorat cu 75 de puncte de bază dobânda-cheie, până la 7%, pe parcursul trimestrului, ca urmare a presiunilor inflaționiste și de depreciere a randului, în pofida îngrijorărilor privind creșterea economică. Indicele anualizat al prețurilor de consum a crescut cu 7% în februarie, cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, și în creștere de la 6,2% în ianuarie. Rata inflației rămâne astfel peste intervalul țintit de banca centrală, de 3-6%. Creșterea prețurilor alimentelor cauzată de secetă a fost principalul motiv pentru creșterea inflației. Deficitul de cont curent s-a redus la 4,4% din PIB anul trecut, de la 5,4% în 2014, ca urmare a scăderii cu 41% a deficitului comercial. Președintele Jacob Zuma s-a întâlnit cu omologul său nigerian Muhammadu Buhari în timpul unei vizite din luna martie, în cadrul căreia Zuma a subliniat importanța întăririi relațiilor de afaceri în sectoare precum agricultura, turismul, mineritul sau industria auto.

Rusia

PIB-ul Rusiei s-a redus cu 3,8% în termeni anualizați în trimestrul al patrulea, reprezentând o îmbunătățire ușoară față de scăderea de 4,1% din trimestrul anterior, potrivit datelor preliminare. La nivelul întregului an, economia s-a contractat cu 3,7%, după o creștere de 0,7% în 2014. Acesta a fost primul declin anual din 2009 încoace, fiind generat de scăderea prețului petrolului, sancțiunile economice și deprecierea rublei. Banca centrală de la Moscova prognozează o scădere a PIB între 1,3% și 1,5% în 2016. Totuși, Ministrul Dezvoltării Economice Alexei Uliukaiev se așteaptă la o creștere de 0,7% anul acesta și un avans cuprins între 1,5% și 2,5% în 2017. Banca centrală a menținut dobânda-cheie la 11% pe parcursul ultimului trimestru din 2015 din cauza presiunilor inflaționiste. Rata anualizată a inflației s-a diminuat pentru a patra lună consecutiv în februarie, pe fondul creșterii mai lente a prețurilor alimentelor, locuințelor și transportului. Indicele anualizat al prețurilor de consum a scăzut la 8.1% în februarie, față de 9.8% în ianuarie. Indicele privind nivelul activității economice s-a redus la 49,3 puncte în februarie, de la 49,8 puncte în luna anterioară. Este pentru a treia lună consecutiv când acest indice se află sub 50 de puncte. Un nivel peste 50 de puncte înseamnă expansiune a activității, în timp ce un nivel sub 50 de puncte înseamnă contracție. Rusia și Maroc au semnat acorduri de cooperare în domenii precum investițiile, protecția mediului, energia și turismul.

Turcia

Banca centrală a Turciei a menținut rata dobânzii-cheie la 7,5% pe parcursul primului trimestru pe fondul îngrijorărilor privind inflația. Indicele anualizat al prețurilor de consum s-a redus de la 9,6% în ianuarie la 8,8% în februarie, ca urmare a încetinirii ritmului de creștere a prețurilor alimentelor și transportului, dar rămâne peste ținta pe termen mediu de 5% a băncii centrale. Deficitul de cont curent s-a redus la 2,2 miliarde de dolari în ianuarie, de la 2,4 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul de cont curent consemnat pe întreg anul 2015 a fost de 32 miliarde de dolari, comparativ cu un nivel de aproape 44 miliarde de dolari în 2014, în principal ca urmare a reducerii deficitului comercial. În încercarea a-și întări relațiile comerciale, președintele Recep Tayyip Erdogan a vizitat țările de pe costa de vest a Africii: Coasta de Fildeș, Ghana, Nigeria și Guineea. Turcia a semnat memorandumuri de înțelegere în domeniile IT și energie cu Ghana. Agenția de evaluare Fitch a confirmat ratingul pe termen lung privind datoria în valută a Turciei la BBB-, cu perspectivă stabilă.9 Uniunea Europeană și Turcia și-au exprimat intenția de a accelera procesul de integrare a țării.

Comentariile, opiniile și analizele lui Mark Mobius au scopuri strict informaționale și nu ar trebui să fie considerate sfaturi individuale pentru investiții sau recomandări de a investi într-o valoare mobiliară sau de a adopta o anumită strategie de investiții. Pentru că piețele și condițiile economice pot suferi modificări bruște, comentariile, opiniile și analizele sunt redate conform datei postării și s-ar putea schimba fără anunț prealabil. Acest material și nu se dorește a fi o analiză completă a fiecărui fapt material referitor la orice țară, regiune, piață sau investiție.

Informații legale importante

Toate investițiile implică riscuri, inclusiv posibila pierdere a principalului. Investițiile în valori mobiliare străine implică riscuri speciale, inclusiv fluctuații valutare și instabilitate economică si politică.  Investițiile în piețe emergente, în cadrul cărora este inclusă subsecțiunea piețelor de frontieră, implică riscuri sporite ca urmare a acelorași factori, în plus față de riscurile asociate cu dimensiunea mai redusă a acestor piețe, lichiditatea mai scăzută și lipsa unor cadre legale, politice, sociale sau de afaceri stabilite, care să sprijine piețele de valori mobiliare. Deoarece aceste cadre sunt, de obicei, chiar mai puţin dezvoltate în pieţele de frontieră, precum şi ca urmare a diverşilor factori care includ potenţialul crescut pentru o volatilitate extremă a prețurilor, lipsa de lichiditate, barierele în calea comerţului şi controlul schimbului valutar, riscurile asociate cu pieţele emergente sunt amplificate în pieţele de frontieră. Prețul acțiunilor fluctuează, uneori în mod brusc și dramatic, din cauza unor factori care au impact asupra companiilor la nivel individual, asupra anumitor industrii sau sectoare sau asupra condițiilor de piață în ansamblu.

 

1. Sursa: Fondul Monetar Internațional, raportul World Economic Update, Ianuarie 2016. Nu există nicio certitudine că orice estimare sau previziune se va materializa.

2. Sursa: Economist Intelligence Unit; raportul Consensus Economics. Date valabile la data de 30.09.2015.

3. Raportul preț per câștig este un multiplu de evaluare a acțiunilor care reflectă prețul de piață al acțiunilor împărțit la  câștigul anual per acțiune. Raportul preț per valoare contabilă reflectă prețul curent al acțiunilor împărțit la activul net per acțiune al unei companii.

4. Indicele MSCI al Piețelor Emergente este compus din companii cu capitalizare de piață ridicată și medie listate pe 24 de piețe emergente. Indicele MSCI World este compus din companii cu capitalizare de piață ridicată și medie listate pe 24 de piețe dezvoltate. Indicii nu sunt administrații și nimeni nu poate investi direct în aceștia. Indicii nu includ comisioanele, cheltuielile sau taxele de vânzare a acțiunilor.  Performanțele trecute nu reprezintă o garanție a rezultatelor viitoare.

5. Indicele MCSI America Latină este compus din companii cu capitalizare de piață ridicată și medie listate pe cinci piețe din America Latină. Indicele MSCI al Piețelor Emergente din EMEA este compus din companii cu capitalizare de piață ridicată și medie listate pe 10 piețe din Europe, Orientul Mijlociu și Africa. Indicele MSCI al Piețelor Emergente din Asia este compus din companii cu capitalizare de piață ridicată și medie listate pe opt piețe emergente asiatice.  Indicii nu sunt administrații și nimeni nu poate investi direct în aceștia. Indicii nu includ comisioanele, cheltuielile sau taxele de vânzare a acțiunilor. Performanțele trecute nu reprezintă o garanție a rezultatelor viitoare.

6. Sursa: Moody’s Investors Service, 2 martie 2016.

7. Sursa: Standard & Poor’s, 17 februarie 2016.

8. Sursa: Moody’s Investors Service, 24 februarie 2016.

9. Sursa: Fitch Ratings, 26 februarie 2016.

Categories: Perspective