Home > Perspective > Criza de încredere a Malaeziei

Criza de încredere a Malaeziei

decembrie 1, 2015

Unii ar putea spune că Malaezia s-a confruntat cu o criză de încredere în acest an în care moneda sa (Ringgit) a coborât la niveluri nemaivăzute de la criza financiară asiatică de la finele anilor ’90, iar bursa sa a pierdut teren pe fondul unui scandal politic intern și al șocurilor externe. Credem că este posibil ca atât moneda Malaeziei, cât și piața de acțiuni să fi ajuns subapreciate și ar putea reprezenta afaceri atractive pentru investitorii pe termen lung. Dar întrebarea cheie este: poate Malaezia sa inverseze trendul? Bugetul său recent dat publicității ar putea oferi câteva indicii.

Primul Ministru al Malaeziei Dato’ Sri Mohd Najib bin Tun Haji Abdul Razak – care este, de asemenea, ministrul de finanțe al țării – a publicat recent bugetul pentru 2016. Malaezia a funcționat cu deficit bugetar, iar recenta cădere a prețurilor petrolului nu a făcut țării exportatoare de petrol nicio favoare. Bugetul sugerează conservatorism financiar, dar, în același timp, urmărește să susțină în mod selectiv creșterea economică în aceste vremuri provocatoare.

Guvernul anticipează încetinirea creșterii economice în 2016, cu o creștere a PIB-ului de 4-5% de la an la an.1 Cheltuielile operaționale sunt ținute sub control, în timp ce implementarea taxei pe bunuri și servicii – o taxă pe valoare adăugată aplicată asupra majorității tranzacțiilor din procesul de producție – ar trebui să ajute Malaezia să-și echilibreze finanțele în fața nivelului redus al prețurilor petrolului. În ansamblu, este de așteptat ca deficitul fiscal să fie ținut sub control la 3,1% din PIB în 2016.2  Cred că această prudență fiscală va fi importantă pentru ca Malaezia să evite un downgrade din partea agențiilor de rating. Cheltuielile de dezvoltare este de așteptat să fie ușor majorate conform bugetului, ceea ce este de bun augur pentru continuarea cheltuielilor cu infrastructura, care ar favoriza industria construcțiilor.

Guvernul a alocat, de asemenea, fonduri suplimentare pentru sectorul turismului, o mișcare logică având în vedere atractivitatea ringgit-ului față de dolarul american. Au fost menținute măsurile de temperare a creșterii în sectorul imobiliar, ceea ce ar trebui să continue să mențină prețurile sub control și să evite o bulă potențială care ar putea avea efecte catastrofice pentru economie. Nicio majorare de taxe nu a fost anunțată pentru sectorul băuturilor, tutunului și jocurilor de noroc, având în vedere introducerea taxei pe bunuri și servicii în acest an. În ansamblu, bugetul a urmărit să țină costurile sub control în timp ce Malaezia rezistă într-un mediu economic slăbit.

 

BUGETUL MALAEZIEI PE 2016: CINCI PRIORITĂȚI

1.         Întărirea Rezistenței Economice

2.         Creșterea Productivității, Inovației, Tehnologiilor Verzi

3.         Mobilizarea Capitalului Uman

4.         Dezvoltarea Agendei Bumiputera (“Bumiputera” se referă la etnicii malaezieni și la populația indigenă)

5.         Ameliorarea Costului de Trai al Rakyat (“Rakyat” se referă la populația locală)

Sursa: Buget 2016, Ministerul Finanțelor, Malaezia

 

În calitate de exportator net de mărfuri, Malaezia a fost afectată de mediul prețurilor reduse ale mărfurilor strâns legat de creșterea economică mondială mai slabă. Prăbușirea prețului petrolului începând cu 2014 a afectat veniturile Malaeziei; țara are o industrie semnificativă în explorarea și producția petrolului. Am sublinia faptul că, în timp ce unele titluri de știri este posibil să fi zugrăvit situația din Malaezia ca fiind mai degrabă lugubră, sursele de venituri au fost mai diversificate în ultimii ani decât în trecut, iar rezervele sale valutare au rămas relativ puternice în pofida declinului din anumite momente ale acestui an.

Deși prudența fiscală și prețuri mai mari ale mărfurilor ar trebui să ajute țara, s-ar putea argumenta că Malaezia va trebui să reinstaureze încrederea populației sale în guvern și a investitorilor străini în piețele sale pentru a-și reveni cu adevărat. Potrivit mai multor surse, guvernul Malaeziei ar fi ordonat unei firme controlate de stat să investească mai mult de 4 miliarde dolari în unele dintre cele mai depreciate acțiuni locale și ar fi solicitat altor divizii ale unor firme independente de stat cu operațiuni externe să își vândă investițiile străine și să reinvestească fondurile rezultate în acțiuni malaeziene. Cel mai mare fond suveran al țării a acceptat, de asemenea, să facă astfel de investiții pentru a salva piața de capital. Deși acest tip de intervenție nu este nici nou, nici specific Malaeziei, intervenția Guvernului în piețele financiare tinde să sporească incertitudinea privind comportamentul acestora și poate să determine investitorii străini să rămână în așteptare.

Corupția a fost, de asemenea, o problemă în Malaezia cu un scandal implicând 1Malaysia Development Bhd (1MDB), care a fost înființat de primul ministru al Malaeziei pentru a susține creșterea economică pe termen lung a țării. Din păcate, 1MDB a fost subiectul unei investigații pentru însușirea ilegală a circa 700 milioane dolari din fonduri. A negat orice ilegalitate, iar Najib Razak a declarat că se angajează la transparență totală cu privire la acele afaceri, dar cu siguranță acest gen de știre – care a aparut în publicații internaționale – este destul de dăunătoare. Partea pozitivă în acest caz este dată de nivelul libertății presei în țară, având în vedere faptul că încercările guvernului de a suspenda anumite ziare și publicații online au fost în cele din urmă revocate de Înalta Curte a Malaeziei.

În calitate de gazdă a summitului anual al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) care s-a finalizat în noiembrie, sperăm că vor veni mai multe știri pozitive din Malaezia în lunile care vor urma.

Japonia în ajutor?

Relaxarea cantitativă continuă din Japonia, precum și investițiile străine directe japoneze, ar trebui să fie benefice în ansamblu țărilor ASEAN, din care face parte și Malaezia. Japonia exportă nu doar capital, ci și expertiză tehnică înființând fabrici în țările ASEAN, care devin furnizori pentru populația mare și în creștere din regiune. Industria auto a Tailandei este un prim exemplu, cu efectul pozitiv al dezvoltării industriilor suport. Credem că acesta va fi un trend continuu pe termen lung atâta timp cât randamentul capitalului investit pentru companiile japoneze rămâne mai mare decât în cazul reinvestirii pe piața internă.

Un alt factor pozitiv în cazul Malaeziei și al altor economii ASEAN credem că este orientarea generală către consumatori, susținută de populația tânără și o clasă mijlocie înfloritoare care dispune de venituri în creștere pentru cheltuielile cu bunuri discreționare. În calitate de investitori în acțiunile malaeziene suntem selectivi și favorizăm acțiunile companiilor care produc bunuri de consum pentru că pe acest segment vedem creștere pe termen lung în linie cu aceste trenduri. De asemenea, am favorizat recent și companiile mai mici care credem că au potențial de creștere, dar care au fost în general ignorate de alți investitori.

În pofida dinamicilor favorabile pe termen lung, evoluțiile pe termen scurt sunt o altă problemă. Speculațiile privind potențiala majorare a dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA în decembrie ar trebui să continue să domine sentimentul investitorilor globali și să crească incertitudinea și volatilitatea pe care am observat-o în piață în a doua jumătate a acestui an. Problemele interne și incertitudinea generalizată cu privire la momentul unei majorări a dobânzii americane ar putea genera provocări pentru Malaezia pe termen scurt, dar noi ne concentrăm pe trendurile pe termen lung care credem că vor predomina.

Pe termen lung, unul dintre aspectele pozitive care pot rezulta din scandaluri și răsturnări de situații cum sunt cele recente din Malaezia este acela că forțează adesea schimbarea întrucât utilizarea social media și a internetului le face mai transparente. În calitate de națiune în dezvoltare, în Malaezia încă mai este loc de îmbunătățiri și populația sa realizează că reforma este necesară, iar acestea sunt știri bune, în opinia noastră. Vom urmări cu interes progresul său.

Comentariile, opiniile și analizele Dr. Mobius reprezintă viziunea sa personală și au scopuri strict informaționale și de interes general și nu ar trebui să fie considerate sfaturi individuale pentru investiții sau recomandări sau solicitări de a vinde, cumpăra sau deține o valoare mobiliară sau de a adopta o anumită strategie de investiții. Acestea nu constituie consiliere legală sau fiscală. Informația din acest material este redată conform datei postării și s-ar putea schimba fără anunț prealabil și nu se dorește a fi o analiză completă a fiecarui fapt material referitor la orice țară, regiune, piață sau investiție.

În pregătirea acestui material este posibil să se fi folosit date furnizate de terțe părți și Franklin Templeton Investments (“FTI”) nu a verificat, validat sau auditat aceste date în mod independent. FTI nu își asumă nicio răspundere pentru nicio pierdere rezultată ca urmare a utilizării acestor informații, iar folosirea comentariilor, opiniilor și analizelor din acest material este doar la latitudinea utilizatorului. Este posibil ca produsele, serviciile și informațiile să nu fie disponibile în toate jurisdicțiile și sunt oferite de afiliați FTI și/sau distribuitorii acestora după cum permit legile și reglementările locale. Vă rugăm să consultați propriul consilier pentru mai multe informații cu privire la disponibilitatea produselor și serviciilor în jurisdicția dvs. 

Care sunt riscurile?

Toate investițiile implică riscuri, inclusiv posibila pierdere a principalului. Valorile mobiliare străine implică riscuri speciale, inclusiv fluctuații valutare, instabilitate economică și politică. Investițiile în piețe emergente, în cadrul cărora este inclusă subsecțiunea piețelor de frontieră, implică riscuri sporite ca urmare a acelorași factori, în plus față de riscurile asociate cu dimensiunea mai redusă a acestor piețe, lichiditatea mai scăzută și lipsa unor cadre legale, politice, sociale sau de afaceri stabilite, care să sprijine piețele de valori mobiliare. Deoarece aceste cadre sunt, de obicei, chiar mai puțin dezvoltate în piețele de frontieră, precum și ca urmare a diverșilor factori care includ potențialul crescut pentru o volatilitate extremă a prețurilor, lipsa de lichiditate, barierele în calea comerțului și controlul schimbului valutar, riscurile asociate cu piețele emergente sunt amplificate în piețele de frontieră. Acțiunile companiilor mai mici au avut o volatilitate mai mare a prețului în trecut decât acțiunile companiilor mari, în special pe termen scurt.

 

1. Sursa: Buget 2016, Ministerul Finanțelor, Malaezia. Nu există nicio asigurare că orice estimare sau previziune se va realiza.

2. Sursa: Ibidem

Categories: Perspective