Home > Perspective > Ascensiunea Renminbi: Va deveni Yuan-ul Chinei o rezervă valutară globală?

Ascensiunea Renminbi: Va deveni Yuan-ul Chinei o rezervă valutară globală?

iulie 23, 2015

 

În lunile recente, China a intensificat o campanie de lungă durată pentru ca moneda sa (denumită oficial renminbi [RMB], dar la care se face referire și ca yuan), să fie inclusă ca o parte din compoziția rezervelor Special Drawing Rights (SDR) ale Fondului Monetar Internațional (FMI). Deși presa este agitată cu privire la potențialele implicații pentru piață ale obținerii de către moneda chineză a statutului de rezervă valutară internațională – una care poate fi deținută de băncile centrale și de alte instituții financiare majore pentru a plăti obligațiile de datorii internaționale – la un anumit nivel, subiectul este oarecum obscur. Rezervele SDR sunt o pseudo-valută sintetică formată dintr-un grup de mai multe value tranzacționate frecvent. Acestea sunt folosite de FMI în scopuri de contabilitate și ca o metodă de a aloca active țărilor membre. Acestea nu joacă aproape niciun rol în comerțul și finanțele private. În schimb, acestea oferă aprobarea FMI că o monedă are calitățile necesare pentru a fi clasificată ca rezervă valutară internațională. Într-adevăr, valutele SDR sunt automat percepute ca rezerve valutare acceptabile, pe când alte value trebuie să îndeplinească criteriile de convertibilitate deplină pentru a dobândi același statut.

Până nu demult, guvernul Chinei a plasat restricții majore pe utilizarea RMB. Autoritățile au părut să fie de părere că nivelul de control pe care o monedă izolată îl conferă politicii monetare și fiscale este mai important decât potențialele beneficii obținute de pe urma participării depline în piețele financiare glboale. În anii recenți, însă, atitudinea guvernului s-a schimbat, datorită reformelor economice orientate spre piață și o politică externă mai deschisă, inclusiv prin măsuri menite să încurajeze utilizarea mai răspândită a RMB.

Cele patru valute cu statut SDR – dolarul american, euro, lira sterlină și yenul japonez – reprezintă în acest moment majoritatea covârșitoare a rezervelor valutarea internaționale la nivel mondial. Ca efect de propagare, acestea domină piețele internaționale de obligațiuni și tranzacțiile financiare globale. În anii recenți, proporția în creștere a piețelor emergente în comerțul global, și a Chinei în mod special, a condus la o imagine oarecum anacronică a stării de fapt. Guvernul chinez a militat pentru includerea RMB în SDR în 2010, la cea mai recentă evaluare a structurii SDR de către FMI, dar atunci oferta a fost refuzată. În opinia noastră, perspectivele pentru un rezultat favorabil în cadrul întâlnirii programate pentru luna octombrie 2015 par pozitive.

Potențialele beneficii pentru China

Statutul de rezervă valutară și internaționalizarea RMB ar putea produce o serie de beneficii semnificative pentru China, inclusiv o potențială scădere a costurilor de împrumutare și facilitarea expansiunii companiilor chineze, permițând astfel contracte internaționale pentru bunuri importante precum minereuri de fier cu prețuri în RMB, ceea ce reduce riscurile valutare provenite din stabilirea prețurilor în dolari americani, si, mai ales, pavează calea pentru ca o porțiune din rezervele valutare enorme ale Chinei să fie relocate în direcții mai productive dintr-un punct de vedere economic. Aceasta cea din urmă măsură ar putea stimula creșterea economică atât în China, cât și la o scară globală. Alte state a căror monede sunt rezerve valutare au rezerve mult mai mici în comparație cu produsul intern brut față de China – Statele Unite sunt capabile să funcționeze efectiv fără rezerve în present – pe când proiectele de investiții în străinătate, precum inițiativele ambițioase ”o centură, o șosea” și ”Noul Drum al Mătăsii” ale Chinei cu scopul de a dezvolta infrastructura comerțului cu statele vecine, precum și inițiativele private, ar putea reprezenta noi moduri potențial atractive de utilizare a resurselor care acum sunt blocate în depozite valutare și bancnote de Trezorerie.

Pentru ca o valută să fie introdusă în SDR, principala cerință a FMI este ca aceasta să fie importantă din perspectiva proporției sale în comerțul global, dar și ca aceasta să fie ”liber folosită”, un termen care e împărțit mai departe în ”utilizată frecvent” și ”tranzacționată frecvent.” În 2010, RMB era deja o monedă larg răspândită în comerțul global, însă FMI a decis că aceasta nu îndeplinea criteriul de fi ”liber folosită.” În acel moment, RMB nu era o valută convertibilă la nivel internațional. Rata sa de schimb în comparație cu alte valute era strict controlată de guvernul chinez la un nivel considerat de mulți comentatori ca reprezentând o subevaluare semnificativă, iar unui sistem bancar local nesofisticat îi lipsea abilitatea de a oferi multe dintre instrumentele necesare companiilor internaționale pentru a-și administra expunerea pe valute. O variantă a RMB, denumită ”RMB off-shore”, a fost disponibilă prin intermediul câtorva bănci din Hong Kong, însă era dificil de tranzacționat în comparație cu alte valute, iar valoarea sa era diferită față de valoarea RMB on-shore pe piețele de schimb valutar.

S-au schimbat multe din 2010, iar procesul de schimbare a accelerat. Numărul de centre off-shore unde se tranzacționează RMB s-a înmulțit, iar în Zona de Liber Schimb Shanghai (Shanghai Free Trade Zone – FTZ), tranzacțiile în valută pot fi realizate între spațiul continental și companiile asociate off-shore cu puține restricții. Între timp, Banca Poporului din China (People’s Bank of China – PBOC) a avansat în eforturile de reformare a sistemului bancar al țării prin liberalizarea dobânzilor și prin introducerea unui sistem de asigurare a depozitelor, două elemente esențiale pe drumul către crearea unui sistem care să poată participa integral în fluxurile financiare internaționale. E important de menționat că multe autorități, inclusiv FMI, consideră că RMB este evaluat corespunzător. Statutul de rezervă valutară ar implica și abandonarea actualului ”cârlig” RMB-dolar.

O nouă conexiune valutară

Inaugurarea Conexiunii Bursiere (Stock Connect) Shanghai – Hong Kong în ultima parte a anului 2014, care a permis investitorilor să investească liber în acțiunile-A chineze care anterior erau rezervate cetățenilor chinezi sau străinilor care dețineau permise speciale, a fost văzută ca o mișcare semnificativă în favoarea internaționalizării RMB, permițând investitorilor continentali să achiziționeze acțiuni pe piețele din Hong Kong tranzacționate la nivel internațional. Impactul inițial a fost sub așteptări, însă, datorită utilizării unor limite de tranzacționare zilnică permisă mici ca procentaj. Acest lucru s-a schimbat în luna aprilie 2015, odată cu anunțarea unor măsuri care au permis administratorilor de fonduri mutuale de pe continent să cumpere acțiuni din Hong Kong (care se tranzacționau la valori considerabil mai mici). Restricțiile din calea utilizării Stock Connect de către investitori individuali au fost, de asemenea, micșorate. Pe măsură ce detaliile acestei mișcări au devenit publice, utilizarea Stock Connect a crescut brusc, astfel încât limitele de tranzacționare au fost depășite în anumite ocazii și au rămas la niveluri mai ridicate decât înainte. În luna mai am văzut și anunțarea unui program planificat de ”Recunoaștere Reciprocă” (Mutual Recognition) care ar putea deschide calea pentru ca administratorii de fonduri mutuale din zona continentală și Hong Kong să își ofere fondurile în unii în zonele celorlați. Pe măsură ce recunoașterea reciprocă e implementată, noi credem că investitorii continentali din China ar trebui să observe cel mai mare impact, având în vedere opțiunile investiționale mai variate. Aceste evoluții recente ar putea ajuta de asemenea bursa de valori din Shanghai să devină mult mai integrată în piețele financiare internaționale, extinzând semnificativ utilizarea globală a RMB.

Unele dintre zonele în care există în continuare incertitudini cu privire la investițiile directe în China – în special îngrijorările care persistă cu privire la o potențială ”suspendare” a taxei pe venituri de capital care ar putea fi reinstituită și posibilitatea ca o lege ”short-swing” să ducă potențial la situații în care câștigurile de capital ale pozițiilor mai mari de investitori în companii individuale ar putea să fie expropriate – ne temperează entuziasmul cu privire la utilizarea noilor libertăți în prezent. În plus, recenta intervenție a guvernului în bursa de valori și suspendarea acțiunilor pe durata unui picaj abrupt al pieței ar putea avea un impact asupra procesului de reforme și asupra progresului înregistrat în parcursul RMB de a dobândi statutul de rezervă valutară internațională. Cu toate acestea, simțim că există voință politică favorabilă reformelor economice în China, astfel că unele dintre aceste probleme s-ar putea să nu persiste.

Mai departe, PBOC oferă o mutare către o ”convertibilitate administrată” completă până la finalul anului 2015, estimând că deschiderea conexiunii bursiere dintre Hong Kong și cealaltă bursă de valori importantă din China, Shenzen, și extinderea libertăților de tranzacționare valutară introduse în Shanghai către alte FTZ-uri și eventual către toată țara. De asemenea, credem că introducerea Sistemului de Plăți Internaționale a Chinei (China International Payment System – CIPS), stabilirea unui depozitar global pentru plățile internaționale în RMB, crește vizibil ușurința utilizării acestei monede, aducând-o la un nivel mai apropiat de celelalte value internaționale. Unele mecanisme de control ar fi păstrate în sectoare precum monitorizarea spălării de bani și a finanțărilor către grupări teroriste, evitarea îndatorării excesive în valută și neconcordanțele valutare, administrarea fluxurilor speculative pe termen scurt, precum și îmbunătățirea statisticilor balanței de plăți și a monitorizării.

Mai mult, FMI probabil va fi conștient de faptul că posibilitatea calității de membru deplin în sistemul financiar global este un factor semnificativ care impulsionează programul de reforme financiare în China, și s-ar putea să fie ezitant să riște să ofere amuniție oponenților față de aceste schimbări, complicând astfel un proces care pare să fie în interesul investitorilor occidentali și a chinezilor înșiși. Un indiciu clar al direcției gândirii FMI a venit în luna martie, când Managing Partner-ul FMI Christine Lagarde a comentat că includerea RMB în SDR-uri e o întrebare de ”când, nu dacă,” însă evenimente recente de pe piețe ar putea genera un comportament prudent.

Companiile internaționale par să ”voteze cu picioarele” în ceea ce privește internaționalizarea RMB. Conform unui sondaj realizat de Economist Intelligence Unit for firma internațională de avocatură Allen&Overy, aproximativ 50% dintre directorii executivi care au răspuns sondajului au anticipat cel puțin dublarea utilizării RMB, iar 45% utilizaseră această valută în tranzacții cross-border în ultimul an, față de doar 21% în precedentele 12 luni. Aproximativ 49% plănuiau să folosească RMB pentru achiziții. Mai puțin de 20% foloseau deja această monedă pentru astfel de scopuri de mai bine de 12 luni1. În opinia noastră, eforturi suplimentare în direcția convertibilității complete ar putea duce la accelerarea acestui proces. Astfel, sfârșitul anului 2015 ar putea aduce un peisaj financiar internațional transformat, odată cu lansarea Băncii Asiei pentru Infrastructură, Noua Bancă pentru Dezvoltare și CIPS, împreună cu admiterea RMB în rândul SDR-urilor FME, eliberând calea ca această monedă să devină una dintre principalele rezerve valutare din lume. În același timp, piața de acțiuni-A din China s-ar putea foarte bine să fie pe cale să devină o componentă a indicilor globali, o mișcare care cel mai probabil a fost doar amânată, nu blocată, de decizia recentă a MSCI de a exclude acțiunile chineze cel puțin până în 2016. Astfel, China ar putea deveni mult mai legată, semnificativ, de sistemul financiar global decât este în prezent. Credem că aceste evoluții, precum și aceste schimbări care au le-au făcut posibile, reprezintă o oportunitate importantă pe termen lung pentru investitorii internaționali și că va crește semnificativ statutul economiilor cu piețe emergente în general.

Cu toate acestea, acțiunile recente ale guvernului chinez de a sprijini piața și de a influența participanții la piață ar putea avea un efect negativ asupra abilității pieței de a obține respect la nivel internațional. Credem că furnizorii de indici vor fi cel mai probabil foarte precauți în legătură cu oferirea unei ponderi semnificative acțiunilor-A chineze. Așadar, nu ne putem aștepta la evoluții semnificative pe termen scurt, însă pe termen lung credem că piața chineză se va maturiza și va deveni o parte importantă a portofoliilor globale.

 

Comentariile, opiniile și analizele Dr. Mobius reprezintă viziunea sa personală și au scopuri strict informaționale și de interes general și nu ar trebui să fie considerate sfaturi individuale pentru investiții sau recomandări sau solicitări de a vinde, cumpăra sau deține o valoare mobiliară sau de a adopta o anumită strategie de investiții. Acestea nu constituie consiliere legală sau fiscală. Informația din acest material este redată conform datei postării și s-ar putea schimba fără anunț prealabil și nu se dorește a fi o analiză completă a fiecarui fapt material referitor la orice țară, regiune, piață sau investiție.

În pregătirea acestui material este posibil să se fi folosit date furnizate de terțe părți și Franklin Templeton Investments (“FTI”) nu a verificat, validat sau auditat aceste date în mod independent. FTI nu își asumă nicio răspundere pentru nicio pierdere rezultată ca urmare a utilizării acestor informații, iar folosirea comentariilor, opiniilor și analizelor din acest material este doar la latitudinea utilizatorului. Este posibil ca produsele, serviciile și informațiile să nu fie disponibile în toate jurisdicțiile și sunt oferite de afiliați FTI și/sau distribuitorii acestora după cum permit legile și reglementările locale. Vă rugăm să consultați propriul consilier pentru mai multe informații cu privire la disponibilitatea produselor și serviciilor în jurisdicția dvs. 

Care sunt riscurile?

Toate investițiile implică riscuri, inclusiv posibila pierdere a principalului. Investițiile în valori mobiliare străine implică riscuri speciale, inclusiv fluctuații valutare, instabilitate economică si politică.  Investițiile în piețe emergente, în cadrul cărora este inclusă subsecțiunea piețelor de frontieră, implică riscuri sporite ca urmare a acelorași factori, în plus față de riscurile asociate cu dimensiunea mai redusă a acestor piețe, lichiditatea mai scazută și lipsa unor cadre legale, politice, sociale sau de afaceri stabilite, care să sprijine piețele de valori mobiliare. Deoarece aceste cadre sunt, de obicei, chiar mai puţin dezvoltate în pieţele de frontieră, precum şi ca urmare a diverşilor factori care includ potenţialul crescut pentru o volatilitate extremă a prețurilor, lipsa de lichiditate, barierele în calea comerţului şi controlul schimbului valutar, riscurile asociate cu pieţele emergente sunt amplificate în pieţele de frontieră.

  1. Sursă: “Generation ¥, RMB The new global currency,” un raport Economist Intelligence Unit, la comanda Allen & Overy, 21 aprilie 2015.
Categories: Perspective