Home > Guest Bloggers, Perspective > Optimism indonezian

Optimism indonezian

noiembrie 13, 2014

Echipa Templeton Emerging Markets Group in Jakarta, pozand in haine traditionale din Indonezia denumite batik.

Asia de Sud-Est reprezintă una dintre regiunile cu cea mai rapidă creștere din lume în prezent, și una despre care noi suntem entuziasmați ca investitori. Grupul Templeton Emerging Markets a organizat conferința semi-anuală pentru analiști în Jakarta în luna septembrie, iar unul din principalele motive pentru care am ales acea locație a fost să observăm și să discutăm pe baza schimbărilor și provocărilor la fața locului cu noul regim ar Președintelui Joko Widodo. L-am invitat pe colegul meu Tek Khoan Ong să își împărtășească gândurile referitoare la perspectivele și oportunitățile de investiții din Indonezia. 

 

Tek Khoan Ong

Tek Khoan Ong, CFA®

Senior Executive Vice President, Managing Director

Templeton Emerging Markets Group

Ca investitori în Indonezia, noi credem că avem multe motive să fim entuziasmați. Indonezia are o populație tânără numeroasă care se urbanizează într-un ritm alert și, ca urmare, alimentează creșterea veniturilor și a consumului. Are cea de-a patra cea mai mare populație cu peste 240 de milioane (a cincea cea mai mare dacă luăm în considerare Uniunea Europeană ca pe un singur stat, în 2013), din care peste 40% au mai puțin de 25 de ani1. Economia bogată în resurse a Indoneziei este cea de-a 16-a cea mai mare din lume, și ar putea deveni cea de-a 7-a cea mai mare până în 2030, dacă tendința de creștere cu 5-6% pe an va continua.2 Populația din mediul urban al Indoneziei de 110 milioane e așteptat să crească până la peste 200 milioane până în 20303, iar cheltuielile de consum cresc vertiginos în rândul celor 45 de milioane de indonezieni cu venituri medii și mijlocii4. Astfel, până în 2030, puterea economică a Indoneziei ar putea depăși economiile tuturor țărilor din UE, inclusiv ale Germaniei și Marii Britanii.

Fiind cea mai mare națiune din Asia de Sud-Est după populație, noi credem că prosperitatea în creștere a Indoneziei va fi benefică pentru întreaga regiune.

Mari speranțe pentru Președintele Poporului

Ales ca un ”președinte al poporului” datorită trecutului său umil și a experienșei sale dovedite ca primar al Solo și guvernator al Jakarta, există așteptări ridicate că Președintele Joko Widodo (sau ”Jokowi”, cum mai e cunoscut) va reuși să reproducă succesele pe care le-a avut în acele orașe la nivel național. Noi credem că acesta e bine-intenționat și că are o echipă de bază solidă care să îl ajute, însă cel mai probabil va întâmpina și obstacole pe parcurs. Privit ca un ”outsider” politic, Jokowi va trebui să facă față mai multor provocări, care includ relația cu propriul său partid, Partidul-Luptă Democratic din Indonezia (PDI-P), și un parlament fragmentat. Un bun exemplu este alegerea Cabinetului său; o combinație practică și una dintre cele mai solide echipe de guvernare din ultimii ani – dar cu unii membri care nu au fost prima sa alegere. Pe urmă are de-a face cu probleme legate de corupție și o economie care încetinește, cu un deficit geamăn (fiscal și de cont curent). Dar principala sa provocare va fi probabil să se ridice la nivelul așteptărilor poporului indonezian.

Subvențiile la combustibil, o moștenire de fostul Președinte Suharto, au fost un subiect de dezbateri intense în cadrul noului regim. Subvențiile la combustibil se ridică la aproape 20 – 25 miliarde de dolari pe an, sau aproape 20% din bugetul Indoneziei, în comparație cu 10% pentru infrastructură și 5% pentru asistență medicală5. Când a fost introdusă, subvenția la combustibil era menită să vină în ajutorul celor săraci, însă de pe urma ei au beneficiat de asemenea cei bogați, astfel că a devenit o unealtă  tocită. În opinia noastră, reducerea subvențiilor la combustibil ar trebui să ajute Indonezia să își micșoreze deficitul fiscal și să aloce fonduri mai eficient către reforme necesare în infrastructură, asistență medicală și educație. Au mai existat creșteri anterioare ale prețului combustibilului în anii fiscali 2005/2006 și 2008/2009, precum și cel mai recent în 2013. Astfel de creșteri de prețuri au fost însoțite de subvenții în numerar lunare pentru cele mai sărace gospodării pentru 2 – 9 luni. În opinia noastră, orice daune politice de pe urma unei asemenea reduceri sau eliminări a subvenției ar trebui să fie temporare, mai ales având în vedere popularitatea președintelui și abilitatea sa de a interacționa cu masele.

 

Corupție și ineficiență birocratică: Multe de făcut

Indonezia a făcut progrese în lupta împotriva corupției prin înființarea unei comisii anti-corupție, denumită oficial Komisi Pemberantasan Korupsi (KPK). Înființată prin lege în 2002, KPK e modelată după Comisia Independentă Împotriva Corupției (CIIC) din Hong Konk. KPK a judecat sute de cazuri, cu o rată excelentă de succes, inclusiv cazuri de succes împotriva procurorului șef al unei curți constituționale din Indonezia, și împotriva inspectorului general al poliției. Afaceriști proeminenți, miniștri și chiar și fiul fostului Președinte Susilo Bambang Yudhoyono nu au fost imuni în fața anchetelor. Credem că mai sunt multe de făcut, deoarece autoritățile de poliție sunt slabe și, în tandem cu autonomia regională, corupția continuă să fie larg răspândită. Noi credem că Președintele Jokowi va trebui să continue să susțină și să întărească eforturile KPK. Recunoscând faptul că reducerea corupției va necesita o schimbare de mentalitate, Președintele Jokowi introduce o revoluție mentală în sistemul de învățământ, în care accentul va fi pus de la o vârstă fragedă și în școala primară pe construirea caracterului.

Abordarea ineficiențelor birocratice va trebui să ia mai multe forme, în opinia noastră. Acestea includ angajarea persoanelor capabile și implementarea unui sistem de evaluare a performanței bazat pe merit, inclusiv o mai bună responsabilitate și indicatori cheie de performanță, precum și vizite neopinate din partea unor înalți funcționari, mai multe sisteme online pentru îmbunătățirea transparenței și corectitudinii, și o alocare a bugetului bazată pe priorități specifice.

Perspectivele de investiții

Bursa de valori indoneziană a avut o performanță destul de bună anul acesta pe fondul performanței bune din 2013, în parte datorită optimismului cu privire la reforme de la venirea noului regim. Președintele Jokowi reprezintă o schimbare față de toți foștii președinți ai Indoneziei de când țara și-a dobândit independența în 1945. Prin urmare, noi credem că optimismul e partial justificat, însă, după cum am spus și mai devreme, nu va fi lipsit de obstacole. Având în vedere performanța pieței, aceasta este într-adevăr mai scumpă acum decât era în urmă cu un an sau doi. Cu toate acestea, noi nu credem că piața Indoneziei este supraevaluată încă, în cazul în care mediul macroeconomic rămâne stabil.

Noi descoperim potențiale oportunități de investiții în numeroase sectoare care beneficiază de pe urma datelor demografice existente și a reformelor preconizate. Acestea includ băncile, care împrumută atât întreprinderilor cu creștere rapidă și oferă credite imobiliare, carduri de credit și alte produse bancare de retail pentru consumatori, și companiile din sectoarele de consum, resurse și cele legate de infrastructură.

De asemenea, credem că există loc și pentru o creștere a bazei locale de investiții în acțiuni. Istoric vorbind, Indonezia a avut dobânzi și rate ale inflației ridicate. Ca urmare, mulți indonezieni preferă să își păstreze economiile în numerar și în depozite bancare având în vedere dobânzile mari, sau să le investească în proprietăți ca o măsură de hedging împotriva inflației. Faptul că mulți investitori din Indonezia au pierdut bani pe bursa de valori în timpul crizei asiatice din 1997 – 1998 nu a avantajat percepția despre clasa de active în acțiuni. Deși acestea pot fi însoțite de volatilitate, credem că aceasta este o clasă de active atractivă pe termen mediu și lung. De exemplu, în ultimii 10 ani, indicele compozit Jakarta (JCI) a adus un randament annual în dolari SUA de aproape 20% pe an6.  Noi credem că mai multă educație investițională, o comunitate de investitori mai tineri, și cu o rată a dobânzii și un mediu al inflației mai stabile, în cele din urmă va crește interesul pentru acțiuni, și pentru Indonezia, în rândul comunității globale de investiții.

 

CFA® and Chartered Financial Analyst® are trademarks owned by CFA Institute.

 

 

Comentariile, opiniile și analizele Dr. Mobius reprezintă viziunea sa personală și au scopuri strict informaționale și de interes general și nu ar trebui să fie considerate sfaturi individuale pentru investiții sau recomandări sau solicitări de a vinde, cumpăra sau deține o valoare mobiliară sau de a adopta o anumită strategie de investiții. Acestea nu constituie consiliere legală sau fiscală. Informația din acest material este redată conform datei postării și s-ar putea schimba fără anunț prealabil și nu se dorește a fi o analiză completă a fiecarui fapt material referitor la orice țară, regiune, piață sau investiție.

În pregătirea acestui material este posibil să se fi folosit date furnizate de terțe părți și Franklin Templeton Investments (“FTI”) nu a verificat, validat sau auditat aceste date în mod independent. FTI nu își asumă nicio răspundere pentru nicio pierdere rezultată ca urmare a utilizării acestor informații, iar folosirea comentariilor, opiniilor și analizelor din acest material este doar la latitudinea utilizatorului. Este posibil ca produsele, serviciile și informațiile să nu fie disponibile în toate jurisdicțiile și sunt oferite de afiliați FTI și/sau distribuitorii acestora după cum permit legile și reglementările locale. Vă rugăm să consultați propriul consilier pentru mai multe informații cu privire la disponibilitatea produselor și serviciilor în jurisdicția dvs. 

Care sunt riscurile?

Toate investițiile implică riscuri, inclusiv posibila pierdere a principalului. Investițiile în valori mobiliare străine implică riscuri speciale, inclusiv fluctuații valutare, instabilitate economică si politică.  Investițiile în piețe emergente, în cadrul cărora este inclusă subsecțiunea piețelor de frontieră, implică riscuri sporite ca urmare a acelorași factori, în plus față de riscurile asociate cu dimensiunea mai redusă a acestor piețe, lichiditatea mai scazută și lipsa unor cadre legale, politice, sociale sau de afaceri stabilite, care să sprijine piețele de valori mobiliare. Deoarece aceste cadre sunt, de obicei, chiar mai puţin dezvoltate în pieţele de frontieră, precum şi ca urmare a diverşilor factori care includ potenţialul crescut pentru o volatilitate extremă a prețurilor, lipsa de lichiditate, barierele în calea comerţului şi controlul schimbului valutar, riscurile asociate cu pieţele emergente sunt amplificate în pieţele de frontieră.


1. Sursă: Banca Mondială, date din 2013.

2. Sursă: Banca Mondială, PIB (În prezent în dolari americani) date din 2013.

3. Sursă: McKinsey & Co., “The Evolving Indonesian Consumer,” noiembrie 2013.

4. Ibid.

5. Sursă: Banca Mondială, “Premise Economice,” martie 2014. Pe baza datelor din 2012.

6. Sursă: Indicele compozit al Bursei de Valori de la Jakarta. Indicii nu sunt administrați și nu se poate investi direct într-un index. Performanțele din trecut nu garantează rezultate viitoare.