Home > History, Perspective > Un sfert de veac de investiții pe piețele emergente

Un sfert de veac de investiții pe piețele emergente

iunie 11, 2014

E posibil ca, într-un moment sau altul, fiecare ţară să fi fost clasificată ca “emergentă”. În anii 1800, vestul Statelor Unite a fost numit “noua frontieră”. Probabil că investitorii care cumpărau terenuri agricole acolo considerau că o investiție într-un loc atât de aspru și sălbatic era una extrem de speculativă. Mai recent, în anii 1960, Japonia putea fi considerată piaţă emergentă, fiind percepută ca un teritoriu cu exporturi ieftine, o monedă slabă şi un viitor politic instabil. Investițiile în Japonia la acel moment era considerate riscante și un pionierat, dar fără îndoială existau oportunități de găsit dacă dădeai dovadă de discernământ și de răbdare. Probabil puţini și-au imaginat că Japonia se va ridica atât de repede după al doilea război mondial pentru a deveni un lider în tehnologie şi o putere globală. China, de asemenea, a cunoscut o transformare economică incredibil de rapidă în ultimele câteva decenii, pe care probabil că puţini și-ar fi putut-o imagina.

Potenţialul investiţiilor pe piețele în curs de dezvoltare a fost recunoscut de o lungă perioadă de timp, dar apariția şi clasificarea efectivă a pieţelor emergente ca și categorie de investiţii într-un mod mai formal sau consacrat, ar putea fi, probabil, legată de un eveniment din istoria mai recentă. În 1986, Corporația Financiară Internațională (International Financial Corporation – IFC), o filială a Băncii Mondiale, s-a angajat într-o campanie de încurajare a dezvoltării pieţei de capital din ţările mai puţin dezvoltate, cărora le-au fost deseori atribuite denumiri neonorante precum națiuni din “lumea a treia”. La acel moment, o mână de investitori instituţionali a investit 50 milioane dolari într-o strategie pentru pieţele emergente, la cererea filialei Băncii Mondiale. Un an mai târziu, în 1987, au existat două alte momente esențiale în istoria investiţiilor pe pieţele emergente: MSCI a dezvoltat primii săi indici ai pieţelor emergente1 şi, poate mai important din perspectiva noastră, Templeton Emerging Markets Group a început gestionarea portofoliilor pentru a permite investitorilor accesul nemijlocit la pieţele emergente.

Când am început gestionarea portofoliilor de active de pe pieţele emergente era un moment dificil pentru investiții în multe privinţe. Deşi existau multe ţări cu piețe emergente în Asia, Africa, America Latină şi Europa care păreau interesante pentru noi, foarte puţine dintre ele erau efectiv deschise investiţiilor străine. Existau controale și limitări stricte ale schimbului valutar, pe lângă o mulțime de probleme cu lichiditatea pieţei, guvernanţa corporativă şi păstrarea în siguranță a valorilor mobiliare. La începuturile investițiilor noastre pe pieţele emergente existau doar câteva pieţe la care aveam acces. Aveam adesea dificultăți în a investi. Din punctul de vedere al investițiilor, multe pieţe emergente au început, în esenţă, ca și cluburi exclusiviste pentru cei puțini și bogați, dar am văzut o dezvoltare rapidă a practicilor egalitariste, de piaţă liberă, care astăzi atrag prezența extinsă a investitorilor din întreaga lume.

Îmi amintesc că la începutul anilor 1990, de exemplu, tranzacţiile pe bursa de valori a Rusiei începeau în jurul orei trei după-amiază, când un vehicul de lux trăgea în fața clădirii bursei transportând o mulţime de bani. Brokerii stăteau așezați la mese lungi, așteptând cetăţenii care primiseră vouchere — care puteau fi preschimbate în acţiuni în recent privatizatele companii ruseşti — pentru a le vinde la bursa. La aproximativ ora şase seara, vehiculul se întorcea pentru a colecta voucherele pe care brokerii le cumpăraseră ieftin. Noi înşine fiind investitori acolo în acele vremuri, ne-am confruntat cu un mediu extrem de instabil şi am auzit adesea “Aveți încredere în noi!” fără a avea alte motive pentru a merge mai departe. Marea majoritate a acțiunilor rusești erau atât de slab tranzacționate încât trebuia să așteptăm zile sau chiar săptămâni pentru a executa o operațiune. Cât de mult s-au schimbat lucrurile! Astăzi, investitorii pot tranzacționa o gamă largă de acţiuni, opţiuni şi contracte futures pe mărfuri pe o platformă electronică, zi şi noapte, nu numai în Rusia, ci în țările cu piețe emergente din întreaga lume.

Am fost acolo la începutul multor procese interesante, inclusiv la deschiderea multor pieţe pentru investiţii străine mai mari. În ultimii 25 de ani, am mai văzut sfârşitul apartheid-ului în Africa de Sud, un acces mai facil la economiile est-europene (inclusiv Rusia), deschiderea Indiei pentru investiţiile străine şi, desigur, îmbrățișarea capitalismului şi urbanizarea rapidă a Chinei. Astăzi putem investi într-o varietate de pieţe emergente din lume, precum şi într-o serie de “piețe de frontieră”, denumire dată segmentului mai puțin dezvoltat al pieţelor emergente, care include cea mai mare parte a continentului african. Suntem foarte entuziasmați în ceea ce privește potenţialul acestor ţări de frontieră pentru următorii 25 de ani, întrucât multe cresc într-un ritm rapid şi asimilează repede cele mai recente descoperiri tehnologice, în special în finanțele pe mobil şi comerțul electronic. Populațiile în general mai tinere și în creștere înseamnă că puterea de consum a fost în creştere, cu o clasă de mijloc în formare.

Motive de optimism

Echipa Templeton pentru investiţii pe pieţele emergente a crescut de la doar trei manageri de portofoliu /analişti în urmă cu 25 de ani la 52 astăzi şi ne-am extins prezenţa de la doar o sucursală de analiză în Hong Kong (deschisă în 1987) la 18 sucursale în locaţii inclusiv din Asia şi Orientul Mijlociu, Europa şi America Latină.

Vor exista provocări întotdeauna și în orice ţară; ţările dezvoltate nu sunt cu siguranţă imune la probleme precum corupţia sau la eșecuri temporare ale pieţei şi economiei. Trecând peste provocările pe termen scurt, am rămas concentrați pe estimările pe termen lung şi pe convingerea noastră cu privire la potentialul pieţelor emergente. Credem, de asemenea, că e importantă prezența la fața locului, evaluarea de aproape a situaţiei şi comunicarea la nivel individual cu companiile dintr-o ţară pentru a le determina potenţialul și fundamentele specifice. Acestea pot aduce informații valoroase ce nu se pot obţine prin analizarea unui șir de date. De exemplu, cu ocazia unei vizite recente într-o ţară africană, eu și echipa mea analizam o companie de produse alimentare şi băuturi, iar managementul a întocmit o prezentare bună a investiției. Cu toate acestea, când am vizitat un supermarket local am observat că produsele companiei respective au fost îngropate pe un raft greu de găsit, la un nivel mai jos, ceea ce făcea dificilă găsirea lor de către consumatori.

Un alt exemplu contrastant: vizitând Brazilia în 1995, am simțit o lipsă de entuziasm printre liderii mediului de afaceri având în vedere dificultățile economice de acolo, cu o creştere lentă şi o istorie recentă de hiperinflaţie. Cu toate acestea, atunci când am vorbit cu o femeie pe stradă, am avut o imagine mai optimistă asupra ţării. Ea mi-a spus că având în vedere ratele de creștere a prețurilor de consum exprimate procentual cu trei cifre în anul anterior, nu ştia ce salariu urma să aibă, din cauza sistemului de indexare a salariilor din țară. În momentul vizitei mele, inflaţia începuse să scadă către două cifre, un fapt de care ea era destul de entuziasmată. Mi-a spus că nu mai trebuia să se grăbească la bancă pentru a retrage banii, iar apoi să se grăbească la magazin pentru a-și face toate cumpărăturile înainte ca banii să-și piardă valoarea. Putea să-și facă planuri de viitor. Aceste afirmații mi-au dat mai multe speranțe că sentimentul consumatorilor se îmbunătăţea şi că economia putea să-și revină.

Cred că deschiderea față de capitalul străin şi orientarea spre privatizare au fost esențiale pentru creşterea şi dezvoltarea pieţelor emergente din ultimele câteva decenii, iar una dintre temerile mele cele mai mari este posibilitatea ca acestea să se oprească în unele ţări. În afară de această posibilitate, după cum vedem noi lucrurile, există trei motive principale pentru a rămâne optimiști cu privire la potenţialul pieţelor emergente, în general.

  • Pieţele emergente au crescut, în general, de 3 – 5 ori mai rapid decât ţările dezvoltate; multe pieţe de frontieră au înregistrat creșteri chiar mai mari.2
  • Pieţele emergente au, în general, rezerve valutare mai mari decât majoritatea țărilor dezvoltate.3
  • Ponderea datoriei în produsul intern brut (PIB) este, în general, mult mai mică în cazul piețelor emergente decât pentru piețele dezvoltate.4

Luând toate acestea în considerare, credem că există motive puternice pentru a fi optimiști cu privire la viitorul piețelor emergente şi de frontieră şi că ponderea lor în universul investițional global va continua să crească. Imaginaţi-vă doar ce ar putea aduce următorii 25 de ani!

Comentariile, opiniile și analizele Dr. Mobius au scopuri strict informaționale și nu ar trebui să fie considerate sfaturi individuale pentru investiții sau recomandări de a investi în orice valoare mobiliară sau de a adopta o anumită strategie de investiții. Datorită faptului că piețele și condițiile economice sunt supuse schimbărilor rapide, comentariile, opiniile și analizele sunt redate conform datei postării și s-ar putea schimba fără anunț prealabil. Acest material nu se dorește a fi o analiză completă a fiecarui fapt material referitor la orice țară, regiune, piață, industrie, investiție sau strategie.

Informații legale importante

Toate investițiile implică riscuri, inclusiv posibila pierdere a principalului. Investițiile în valori mobiliare străine implică riscuri speciale, inclusiv fluctuații valutare, instabilitate economică si evoluții politice. Investițiile în piețe emergente, în cadrul cărora este inclusă subsecțiunea piețelor de frontieră, implică riscuri sporite ca urmare a acelorași factori, în plus față de riscurile asociate cu dimensiunea mai redusă a acestor piețe, lichiditatea mai scazută și lipsa unor cadre legale, politice, sociale sau de afaceri stabilite, care să sprijine piețele de valori mobiliare. Deoarece aceste cadre sunt, de obicei, chiar mai puţin dezvoltate în pieţele de frontieră, precum şi ca urmare a diverşilor factori care includ potenţialul crescut pentru o volatilitate extremă a prețurilor, lipsa de lichiditate, barierele în calea comerţului şi controlul schimbului valutar, riscurile asociate cu pieţele emergente sunt amplificate în pieţele de frontieră. Preţurile acțiunilor fluctuează, uneori rapid şi dramatic, ca urmare a unor factori care afectează companiile individuale, anumite industrii sau sectoare sau condiţiile generale de piaţă.


1. Indicii MSCI Emerging Markets și MSCI All Country World au fost lansați în 31 dec, 1987. Sursa: MSCI. MSCI nu furnizează nicio garanție și nu realizează nicio reprezentare în mod express au implicit și nu va avea nicio obligație de nicio natură cu privire la orice date MSCI conținute aici. Datele MSCI nu pot fi redistribuite sau utilizate ca bază pentru alți indici sau alte valori mobiliare sau produse financiare. Acest raport nu este aprobat, revizuit sau realizat de MSCI.

2. Sursa: IMF World Outlook Database, April 2014. © by International Monetary Fund. All Rights Reserved.

3. Ibid.

4. Ibid.

 

Categories: History, Perspective