Home > Perspective > Cooperarea ASEAN: o putere globală în creștere

Cooperarea ASEAN: o putere globală în creștere

iunie 3, 2014

Asia de Sud-Est este una dintre zonele cu cele mai rapide creşteri din lume astăzi, iar viitorul său arată luminos, în opinia noastră, în ciuda unor suişuri şi coborâşuri. În general, noi credem că există multe motive de optimism ca investitori pe termen lung în Asia de Sud-Est, inclusiv cooperarea regională, care ar putea crea oportunităţi de investiţii suplimentare.

Asociația Naţiunilor din Asia de Sud-Est (Association of Southeast Asian Nations – ASEAN) a fost fondată în 1967 de cinci ţări membre: Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore și Thailanda.

Astăzi aceasta reunește 10 membri, care includ piaţa de frontieră înfloritoare a Myanmarului, care a găzduit recent al 24-lea summit ASEAN. Asociația ASEAN a acordat Myanmarului (cunoscut şi sub numele de Birmania) statutul de membru regional în 1997, iar dialogul şi presiunile ulterioare ale ASEAN au jucat un rol important în deschiderea a ceea ce a fost, la acel moment, o ţară izolată, inspirând schimbări politice şi economice pozitive. În timpul dezastrului provocat de ciclonul Nargis în 2008, de exemplu, ASEAN a reuşit să convingă guvernul Myanmarului să permită accesul ajutoarelor umanitare străine pentru a ajuta cetăţenii. La debutul său, ASEAN și-a schițat obiectivele de a accelera creșterea economică, progresul social şi dezvoltarea culturală ale membrilor săi, precum şi de a promova pacea regională.

Comunitatea Economică ASEAN (ASEAN Economic Community – AEC) este de aşteptat să fie înființată în 2015, desi unii spun ca termenul ar putea fi ușor ambiţios. Aceasta reprezintă o piaţă comună, care va cuprinde 600 milioane de oameni şi un PIB agregat de aproape 2 trilioane de dolari.1 Se preconizează că AEC va avea următoarele caracteristici de bază: (a) o piaţă unică și o bază de producție unică, (b) o zonă economică extrem de competitivă, (c) o zonă de dezvoltare economică echitabilă şi (d) o regiune complet integrată în economia globală.2 Desigur, există provocări enorme implicate de armonizarea integrării financiare şi economice şi de realizarea reformelor necesare, inclusiv diferenţele culturale şi politice, dar cred că aceste provocări pot fi depăşite.

Credem că formarea acestei comunități economice este chiar interesantă, reprezentând un bloc regional asemănător cu Zona Euro. Aceasta ar trebui să permită companiilor să pună în funcțiune unități de producție în oricare dintre naţiunile ASEAN şi să acceseze cu ușurință aceste pieţe. Piese produse în diferite ţări ar trebui să poată fi transportate peste granițe cu puține restricții sau taxe astfel încât să se poată obține eficienţa în producţie. Succesul formării Uniunii Europene reprezintă un model pentru ASEAN şi permite, de asemenea, naţiunilor ASEAN să învețe din unele probleme cu care s-au confruntat europenii. Cred că zona de liber schimb ASEAN ar putea reprezenta o piaţă egală cu China în ceea ce privește influenţa, pe termen lung, în unele privințe, iar creşterea comerţului regional ar putea ajuta la reducerea dependenţei atât de Statele Unite, cât şi de China. Comparativ cu pieţe ca Statele Unite sau China, pieţele individuale membre ale ASEAN par mici şi mai puţin lichide, dar, prin unificare, regiunea ar putea deveni o forţă de piaţă mult mai mare şi o putere globală, de asemenea, mai mare, fapt de care China este perfect conștientă, în special în lumina disputelor teritoriale recente din Marea Chinei de Sud.

Cred că ASEAN ar putea fi o contrapondere la China şi ar putea să-și facă punctul de vedere cunoscut în mod unitar în lume. Formarea AEC ar putea, de asemenea, atrage mai multe fluxuri investiționale în regiune pe viitor, în plus față de lichiditatea injectată de programul ambiţios al Japoniei, “Abenomics”.

Ca investitori cu o abordare ”bottom-up”, vom continua să analizăm caz cu caz oportunităţile individuale de investiţii din țări considerate la nivel individual. Iată câteva dintre gândurile mele şi ale celor din echipa mea cu privire la perspectivele şi evoluţiile din Filipine, Thailanda, Indonezia, Malaezia şi Vietnam, şi potenţialele oportunităţi de investiţii pe care le vedem.

Filipine

Viitorul pare să arate mai luminos pentru Filipine, gazdă a Forumului Economic Mondial pentru Asia de Est în luna mai, pe măsură ce își revine după efectele devastatoare ale taifunului Haiyan din noiembrie 2013. Filipine pare să rămână un contribuabil important la creşterea regiunii în acest an şi în anul următor (cu o prognoză de creştere a PIB-ului cu 6,5% în 2014 şi 20153), iar piața sa locală de acțiuni a reflectat în acest an, până acum, optimismul investitorilor. Desigur, ţara încă se mai confruntă cu provocări în eforturile de reconstrucţie, dar pare să aibă o revenire robustă. Datele sale economice au arătat bine în ultimul timp, iar agenţia de rating Standard & Poor’s4 a crescut ratingul de credit al Filipinelor la BBB, adică două trepte mai sus în categoria recomandată investițiilor, menţionând avansuri ale reformelor structurale, administrative, instituţionale şi de guvernanță.

Thailanda

Investim în Thailanda de o lungă perioadă de timp şi am trecut printr-o mulţime de suişuri şi coborâşuri. Recent, tensiunile politice au reapărut după ce Curtea Constituțională a Thailandei a demis-o pe premierul Yingluck Shinawatra, stabilind că aceasta a încălcat Constituţia. Credem că incertitudinile vor continua în Thailanda, ceea ce ar putea menține mulţi investitori la distanță până când va exista o mai mare claritate şi stabilitate în mediul politic. Turismul ar putea fi, de asemenea, afectat dacă tensiunile continuă să degenereze. Cu toate acestea, nu credem că operaţiunile companiilor existente sunt susceptibile de a fi întrerupte foarte mult şi am considera un declin potenţial al pieței de acțiuni thailandeze ca fiind o oportunitate de a căuta, în mod selectiv, investiții bune pe acea piață. Multe corporaţii thailandeze au reuşit să reziste diferitelor accese de rebeliune politică, chiar să prospere în pofida lor, dovedind puterea şi adaptabilitatea poporului thailandez.

Prognoza pe termen lung privind Thailanda este pozitivă, în opinia noastră, având în vedere că investitorii străini direcți doresc stabilitate în ţară. Realitatea situaţiei, așa cum o vedem noi, este că un guvern ales pare dificil de obținut astăzi, dar Templeton Emerging Markets Group va continua să aștepte să vadă ce guvern va fi instalat. Anumite acțiuni ar putea să marcheze o cădere temporară, dar, cu toate acestea, nu credem că operaţiunile companiilor existente vor fi întrerupte.

Pe termen lung, credem că multe companii vor fi capabile să supravieţuiască şi să prospere în Thailanda. Thailanda trece acum prin convulsiile unui incredibil conflict de clasă între bogaţi şi săraci şi niciuna dintre părți nu pare să vrea să facă un pas înapoi. Avem credința că mințile mai lucide ar trebui să domine în timp, iar evoluțiile economice mai bune pe care le avea Thailanda înainte ar putea reveni, inclusiv creşterea veniturilor pe cap de locuitor. Thailanda are o clasă de mijloc mare şi un grup de consumatori în creștere, ceea ce este de bun augur pentru viitorul economiei. Ca investitori, ne-am concentrat pe bunurile de larg consum şi servicii, inclusiv bănci și companii imobiliare, având în vedere că oamenii se mută la oraș şi au nevoie de locuinţe.

Indonezia

Îmbunătăţirea fluxului de date economice, optimismul că alegerile ar putea produce un guvern reformist şi unele amendamente încurajatoare la propunerea de interzicere a exporturilor de minereuri de fier au impulsionat sentimentul investitorilor privind Indonezia în acest an, întărind atât piaţa sa de capital, cât și moneda sa, rupia. Indonezia beneficiază de resurse naturale enorme — producător mare de nichel, este un furnizor cheie pentru industria chineză a oţelului inoxidabil, în special. Guvernul Indoneziei forţează sectorul resurselor naturale să se extindă în aval spre produse finite. Acesta a dezvăluit o interdicție zdrobitoare asupra exporturilor de minerale cu scopul de a crește profiturile Indoneziei din averea sa din subsol, prin forțarea companiilor miniere să proceseze minereurile înainte de export. Totuși, această schimbare generează costuri financiare semnificative pentru companiile miniere locale, iar interdicția este probabil să rezulte, cel puţin pe termen scurt, în reducerea veniturilor din străinătate. Cu toate acestea, pe termen lung, credem că această schimbare înseamnă că sectorul industrial ar trebui să se dezvolte. Indonezia oferă un exemplu privind modul în care naţiunile ASEAN devin o forţă tot mai mare din punct de vedere politic şi economic ca urmare a eliminării barierelor din calea comerţului.

Indonezia a cunoscut cu adevărat o transformare politică în ultimii ani, cu un efort incredibil de a centraliza puterea în Jakarta. Acest lucru era necesar, deoarece Indonezia este o colecţie de insule, cu o mulţime de diferenţe şi interese tribale. Au fost necesare eforturi mari pentru a reuni națiunea. Cu toate acestea, sub administraţia recentă, a fost permisă o mai mare regionalizare: provinciilor li s-a dat mai multă putere pentru că guvernul a realizat că era imposibil să conducă de la centru, date fiind toate diferențele. Deşi delegarea unor atribuții către provincii a dus iniţial la creşterea corupţiei la nivel local, a generat, de asemenea, un progres semnificativ la acest nivel. Astăzi, oamenii sunt foarte conştienţi de existența corupţiei şi sunt furioși din acest motiv, ceea ce a generat o mişcare de reformă. Dacă Indonezia poate parcurge măcar parțial drumul spre eradicarea corupţiei la toate nivelurile, noi credem că acest lucru ar fi un aspect pozitiv pentru investitori.

Ca și în cazul Thailandei, Indonezia are o clasă de mijloc în creştere şi, ca investitori acolo, am favorizat tema investiţiilor locale orientate spre consumator, inclusiv în sectoarele bancar şi auto. Suntem conştienţi că Indonezia este o piaţă aparte în mai multe feluri. De exemplu, cel mai popular telefon mobil în Indonezia ultimilor ani a fost BlackBerry, ceea ce poate surprinde o mulţime de oameni. De aceea credem că este atât de important a avea prezenţa locală, a face cercetare la fața locului şi a cunoaște piața în detaliu.

Malaezia

Credem că Malaezia a înregistrat recent o evoluție pozitivă semnificativă prin creşterea transparenţei în guvern. În plus, guvernul malaezian a luat în ultima vreme măsuri pentru reducerea subvențiilor, inclusiv a subvențiilor la zahăr şi combustibil. Credem că aceasta este o iniţiativă politică sănătoasă care ar putea aduce recompense pentru Malaezia pe termen lung, întrucât deficitele bugetare ar putea fi minimizate şi economia ar putea fi reașezată pe fundamente mai realiste şi mai ferme. Unele subvenții pot fi foarte populare, astfel încât este dificil pentru politicieni să le reducă. Cu toate acestea, credem că dacă politicienii Malaeziei pot prelua inițiativa în acest sens, ar putea avea efecte pozitive în economie pe termen lung. Unii spun că sectorul serviciilor publice din Malaezia este relativ supradimensionat, având o pondere semnificativă în PIB. Politicienii au fost mai hotărâți în a face guvernul mai eficient. Au crescut bonusurile şi salariile angajaţilor guvernamentali, ceea ce ar putea fi un aspect pozitiv, dar credem că are sens doar dacă are ca rezultat o calitate mai bună şi o eficiență mai mare a angajaţilor. Mai importantă, cred eu, este nevoia de privatizare a multora dintre activitățile țării care acum sunt realizate de guvern. Aceasta este o tendinţă globală în esență şi pe care, călătorind în diferite pieţe emergente ale lumii, o vedem tot mai des – au loc tot mai multe privatizări. Atunci când povara guvernului este mai mică,  acesta poate reduce personalul şi poate transfera mai mulţi angajați în sectorul privat. Dar, mai important, odată cu privatizarea, în general, are loc o creștere a eficienței în prestarea serviciilor către populație.

Ca şi în alte ţări din regiune, puterea de consum a fost în creştere în Malaezia, care a devenit una dintre cele mai mari pieţe de bunuri de lux ale lumii. Accelerarea creşterii economice și sporirea populaţiei măresc consumul total, iar ţara a beneficiat recent de un aflux de turiști bogați dornici de a explora magazinele sale de designer.

Vietnam

Vietnam este un exemplu de ţară anterior subdezvoltată care începe să recupereze teren în tranziţia de la o societate comunistă la una capitalistă sau orientată către piaţă, beneficiind de normalizarea relaţiilor cu Statele Unite şi de statutul de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Ţara a crescut într-un ritm rapid, cu o rată medie de creştere a PIB-ului din 2000 în 2013 de 6,5%.5 Creșterea în Vietnam a fost una generalizată şi alimentată atât de creşterea cererii interne, cât şi de exporturile competitive la nivel global. Sectorul de producţie a fost în mod special robust, cu o rată anuală compusă de creștere de 9,3% din 2005 până în 2010, curpinzând o gamă de produse de la automobile la îmbrăcăminte.6 În plus, unele companii multinaţionale au înființat o a doua sau o a treia bază de producţie în Vietnam, ca parte a unei strategii “China plus unu”, pentru a profita de avantajele de cost ale țării.

Am constatat că Vietnamul beneficiază de o populaţie harnică și inteligentă şi credem că este probabilă extinderea oportunităţilor potenţiale de investiţii în această ţară pe măsură ce piaţa sa continuă să se dezvolte. Există multe companii acolo care au valori bune, în opinia noastră, iar managementul multor companii vietnameze pare a fi, de asemenea, destul de bun.

În general, ratelor înalte de creştere economică ale multor ţări din Asia de Sud-Est — susținute de caracteristicile demografice favorabile, urbanizarea în curs de desfăşurare, salturile mari de productivitate şi avansul tehnologic — li se asociază în multe cazuri fundamente financiare solide. Credem că potenţialul creşterii economice a Asiei de a alimenta profitabilitatea companiilor nu este deplin recunoscut în multe cazuri, astfel încât vom rămâne în căutarea unor oportunităţi potenţiale de a investi în regiune la preţuri avantajoase.

Comentariile, opiniile și analizele Dr. Mobius au scopuri strict informaționale și nu ar trebui să fie considerate sfaturi individuale pentru investiții sau recomandări de a investi în orice valoare mobiliară sau de a adopta o anumită strategie de investiții. Datorită faptului că piețele și condițiile economice sunt supuse schimbărilor rapide, comentariile, opiniile și analizele sunt redate conform datei postării și s-ar putea schimba fără anunț prealabil. Acest material nu se dorește a fi o analiză completă a fiecarui fapt material referitor la orice țară, regiune, piață, industrie, investiție sau strategie.

Toate investițiile implică riscuri, inclusiv posibila pierdere a principalului. Investițiile în valori mobiliare străine implică riscuri speciale, inclusiv fluctuații valutare, incertitudine economică si politică. Investițiile în piețe emergente, în cadrul cărora este inclusă subsecțiunea piețelor de frontieră, implică riscuri sporite ca urmare a acelorași factori, în plus față de riscurile asociate cu dimensiunea mai redusă a acestor piețe, lichiditatea mai scazută și lipsa unor cadre legale, politice, sociale sau de afaceri stabilite, care să sprijine piețele de valori mobiliare. Deoarece aceste cadre sunt, de obicei, chiar mai puţin dezvoltate în pieţele de frontieră, precum şi ca urmare a diverşilor factori care includ potenţialul ridicat de volatilitate extremă a prețurilor, lipsa de lichiditate, barierele în calea comerţului şi controlul schimbului valutar, riscurile asociate cu pieţele emergente sunt amplificate în pieţele de frontieră. Cursurile de schimb pot fluctua semnificativ pe perioade scurte de timp și pot reduce randamentele.


1. Sursa: World Economic Forum.

2. Sursa: Asian Economic Community Factbook. Jakarta: secretariat ASEAN, februarie 2011.

3. Sursa: IMF World Economic Outlook Database, aprilie 2014. © by International Monetary Fund. All Rights Reserved.

4. Sursa: Standard & Poor’s. Acest material poate conține informații obținute de la terțe părți, inclusiv ratinguri de la agenții de rating al datoriilor precum Standard & Poor’s. Reproducerea și distribuirea de conținut de la terțe părți sub orice formă este interzisă, cu excepția cazului în care se obține acceptul prealabil, în scris, din partea respectivei terțe părți. Terțele părți furnizoare de conținut nu garantează acuratețea, integralitatea, valabilitatea în timp sau disponibilitatea oricărei informații, inclusiv a ratingurilor, și nu sunt responsabile de nicio eroare sau omisiune (din neglijenâă sau din alte cause), indiferent de cauză, sau pentru rezultatul obținut în urma utilizării acestui conținut.  TERȚELE PĂRȚI FURNIZOARE DE CONȚINUT NU ACORDĂ NICIO GARANȚIE EXPRES SAU IMPLICIT, INCLUSIV DAR NELIMITÂNDU-SE LA ORICE GARANȚIE PRIVIND VANDABILITATEA SAU ADECVAREA PENTRU UN SCOP SAU UTILIZARE SPECIFICE. TERȚELE PĂRȚI FURNIZOARE DE CONȚINUT NU VOR FI RĂSPUNZĂTOARE PENTRU NICIO PAGUBĂ, COST, CHELTUIALĂ, COMISION LEGAL SAU PIERDERE (INCLUSIV PIERDERE DE VENIT SAU PROFIT ȘI COSTURI DE OPORTUNITATE SAU PIERDERI CAUZATE DE NEGLIJENȚĂ) DIRECTĂ, INDIRECTĂ, ACCIDENTALĂ, TIPICĂ, CU TITLU DE COMPENSARE, PUNITIVĂ, SPECIALĂ SAU SUBSECVENTĂ ÎN LEGĂTURĂ CU ORICE UTILIZARE A CONȚINUTULUI FURNIZAT, INCLUSIV RATINGURI. Ratingurile de credit sunt declarații de opinie, nu de fapte, și nu sunt nici recomandări de achiziție, păstrare sau vânzare de produse. Nu vizează adecvarea valorilor mobiliare pentru scopuri investiționale și nu ar trebui să fie considerate consiliere pentru investiții.

5. Sursa: IMF World Economic Outlook Database, aprilie 2014. © International Monetary Fund. All rights reserved.

6. Sursa: “Sustaining Vietnam’s Growth: The Productivity Challenge,” McKinsey Global Institute, februarie 2012.

 

Categories: Perspective