Home > Perspective > Povestea emergenta din Europa

Povestea emergenta din Europa

august 22, 2012

Presa a fost destul de fixata pe tulburata Zona euro, dar avem si o poveste unica si adeseori trecuta cu vederea in unele dintre pietele emergente ale Europei, care pe mine ma intereseaza mai mult. Desi o mare parte a Europei dezvoltate inca se chinuieste sa isi faca ordine in finante, o mare parte a Europei emergente a facut deja acest lucru. Unele piete emergente din Europa merita sa faca parte din naratiunea mai mare europeana si, dupa parerea mea, pot oferi oportunitati convingatoare de investitii la evaluari atractive.

Multi investitori considera ca Europa emergenta e acelasi lucru cu Europa de Est. Eu consider ca Europa emergenta e compusa din toate tarile fost-comuniste plus Turcia. Ne uitam, de asemenea, la companii austriece atunci cand analizam aceasta regiune, pentru ca multe companii din Austria au vanzari sau operatiuni in tarile est-europene.

Mai precis, in Europa emergenta, tindem sa ne concentram pe Rusia si cele trei tari central sau est-europene (“CE3”): Polonia, Cehia si Ungaria. Evaluam, de asemenea, oportunitatile din Romania, Turcia si regiunea Comunitatii Statelor Independente (CSI – tarile din fostul bloc sovietic), impreuna cu tari mai mici, cum sunt Bulgaria, Croatia, Serbia, Letonia, Lituania si Estonia, unele dintre acestea fiind considerate piete de frontiera. Bineinteles, fiecare dintre aceste tari se confrunta cu probleme si riscuri specifice, dar are si puncte forte, care pot fi atractive dintr-o perspectiva de investitii pe termen lung.

Mark Mobius in Ungaria

Unul dintre aceste puncte forte este datoria in general mai mica decat a vecinilor vestici. In tari-cheie cum sunt Rusia, Turcia, Polonia si Cehia, datoria publica nu trece de 60% din PIB1. Datoria privata este, de asemenea, mai scazuta, raportul mediu de credite in PIB fiind de circa 50%2, comparativ cu peste 100% in multe piete dezvoltate.

Polonia, Ungaria si Cehia au o infrastructura relativ bine dezvoltata si o forta de munca bine educata, cunoscatoare de limbi straine. Companiile straine cu piete unde forta de munca este costisitoare si care cauta sa isi mute facilitatile de productie si centrele comune de servicii gasesc in aceste tari destinatii atractive. Polonia a fost, de fapt, una dintre putinele tari din Europa care a scapat de recesiune in urma crizei financiare din 2008-2009 si vad un potential de crestere pe termen lung pentru economia sa, odata ce se aduc imbunatatiri infrastructurii si guvernantei corporative si se realizeaza reforme birocratice. Bineinteles, Polonia a avut parte si de unele dificultati. Unele dintre bancile de acolo au acordat credite ipotecare in monede straine, ceea ce poate stresa sistemul (acest lucru s-a si intamplat) in momentele de slabire severa a monedei. Sectorul bancar din Polonia a reusit sa treaca peste aceste probleme si sa atenueze unele riscuri si, in timp ce profiturile bancilor au scazut putin anul acesta, in fata provocarilor actuale, sectorul in ansamblu ne apare ca fiind stabil.

Fiind investitori de jos in sus, incercam sa evaluam profilul de potentiale riscuri/recompense al fiecarei companii din fiecare tara, in mod individual, pentru a investi in acelea despre care credem ca au cel mai mare potential pe termen lung. Echipa noastra are norocul de a beneficia de prezenta locala si de un proces bine stabilit care ne ajuta sa descoperim oportunitati intr-un spectru larg de capitalizari de piata intr-o serie de tari din regiune.

Impactul crizei din Zona euro variaza

Europa emergenta nu a fost complet imuna la criza din Zona euro, desi impactul a variat de la tara la tara. Tarile CE3 sunt inca puternic dependente de exporturile spre Europa de Vest, Polonia fiind cea mai putin dependenta iar Ungaria, cea mai dependenta. Germania este cel mai mare partener comercial pentru Polonia, Ungaria si Cehia, asa ca, atat timp cat Germania mentine o performanta economica relativ buna, aceste tari ar trebui sa aiba de castigat. In cazul CE3, in timp ce continuam sa cautam companii individuale pe care le consideram subevaluate, suntem si prudenti in privinta dependentei relativ mari a acestor economii de exporturile catre Zona euro.

Multe banci vest-europene renunta acum la o serie de achizitii anterioare din Europa de Est, pentru ca au nevoie de capital. Multe persoane si companii din pietele emergente, inclusiv din Europa emergenta, le preiau. China este foarte activa in aceasta privinta si la fel e Rusia. Ca urmare, asistam la o transformare a modului in care se realizeaza investitiile in Europa de Est.

In mod interesant, bancile din Europa emergenta nu au, in general, o expunere semnificativa pe tarile PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania). Dar bancile din tarile PIIGS au unele filiale in Europa de Est. Unele banci din Europa emergenta au credite semnificative de retail denominate in valuta (de exemplu, in franci elvetieni sau euro). Aceasta practica a fost in special populara in Ungaria si Polonia, ceea ce inseamna ca, daca monedele locale se depreciaza ca urmare a problemelor din Europa de Vest, creditele neperformante din Europa emergenta ar putea creste in volum.

O alta cauza de ingrijorare este faptul ca multe companii industriale din Europa emergenta raman precaute, preferand sa isi pastreze banii cash decat sa lanseze noi proiecte de investitii. De aceea, asteptarile pentru noi proiecte sunt scazute, ca rezultat al problemelor din Europa.

In plus, pozitiile fiscale slabite ale multor companii vest-europene s-au tradus in mai putini bani care ajung in Europa de Est. Totusi, aceste tari observa ce se intampla in Europa de Vest si multe isi accelereaza procesele de reforma pentru a-si imbunatatii propriile economii. Consider ca acest lucru este pozitiv, pentru ca poate duce la mai multe privatizari. Companiile care sunt partial detinute de stat si sunt listate au, de asemenea, o mai mare probabilitate de a se reforma mai rapid decat ar face-o altfel, intr-un mediu mai bland.

De exemplu, pentru a-si imbunatati pozitia fiscala, guvernul polonez a demarat un program de privatizari care include reducerea participatiilor statului in unele dintre cele mai mari companii listate (in special din sectorul financiar si din cel al utilitatilor), precum si privatizarea si listarea catorva companii detinute de stat. Cred ca aceste actiuni ar trebui sa conduca la niveluri mai mari de eficienta si, ca rezultat, la imbunatatirea competitivitatii internationale a acestor companii. In plus, asistand la ceea ce se intampla in industria financiara vest-europeana, autoritatile de reglementare ale sistemelor financiare din Europa emergenta au incercat sa evite o situatie similara, impunand politici mai stricte si mai conservatoare de imprumut si cerinte de adecvare a capitalului. In Polonia, de exemplu, sistemul bancar este relativ bine capitalizat si sanatos.

Pietele emergente, inclusiv cele din Europa, reprezinta o proportie tot mai mare din capitalizarea bursiera a lumii. Chiar daca, in ansamblu, cresterea lor de anul acesta ar putea sa fie mai scazuta decat in anii precedenti, e de asteptat ca cele mai multe dintre aceste economii sa creasca anul acesta mai repede decat cele mai dezvoltate. Avand in vedere pozitiile fiscale in general mai bune, resursele valoroase si inventivitatea, cred ca, si daca problemele Zonei euro domina prima pagina a ziarelor, investitorii pe termen lung ar trebui sa se uite cu mai multa atentie la Europa emergenta.

–––––––––––––

1 Sursa: CIA World Factbook, 2011. Raportul datoriei in PIB. Rusia 8,7%; Turcia 42,4%; Polonia 56,7; Cehia 40,7%

2 Sursa: Banca Mondiala, 2011. Creditul domestic pentru sectorul privat ca procentaj in PIB. Rusia 45,9%; Turcia 50,1%; Polonia 54,9%; Cehia 55,8%

Categories: Perspective