Home > History > Turcia: O putere în ascensiune – un pod între Europa şi Asia

Turcia: O putere în ascensiune – un pod între Europa şi Asia

iunie 23, 2011

Turcia este ţara în care continentele Europa şi Asia se întâlnesc. L-am rugat pe Carlos von Hardenberg, care lucrează în Istanbul şi supervizează strategiile noastre pe piaţa de frontieră, să ne împărtăşească opiniile sale din centrul Eurasiei.

De la Carlos von Hardenberg

Turcia este o ţară dinamică, cu peste 73 de milioane de locuitori, din care 75% locuiesc în oraşe, cu o vârsta medie de 29 de ani [1]. Turcia s-a transformat într-o destinaţie atractivă pentru investiţii, nu numai datorită exportului său competitiv, în special automobile şi bunuri de consum, ci şi datorită pieţei sale extinse de consum intern. În prezent, companiile asiatice, europene şi americane orientate spre consumator vin în Turcia pentru a capta această vastă piaţă de consum aflată în creştere.

Din punct de vedere macro-economic, Turcia iese în evidenţă ca fiind o ţară fundamental puternică, în ciuda deficitului cronic de cont curent datorat importurilor, cum ar fi importul de energie. Deşi inflaţia a fost foarte mare în trecut, în prezent, este sub control, ceea ce oferă mai multă încredere în economia Turciei şi în factorii săi de decizie politică. Inflaţia în Turcia, măsurată prin indicele preţurilor de consum, s-a aflat, în medie, în jurul valorii de 8,6% în 2010, în comparaţie cu o medie de 72% în anii 1993 – 2002. [2] Lira turcească este, în general, stabilă, iar banca centrală a promovat diverse iniţiative pentru a asigura această stabilitate, încercând să descurajeze investiţiile speculative  (comerţ speculativ), menţinând dobânda de politică monetară scăzută.

De la punerea în aplicare a acordului de uniune vamală cu Uniunea Europeană (UE) în 1996, comerţul Turciei cu ţările UE a crescut semnificativ în anumite domenii. În special sectorul automobilelor a cunoscut o dezvoltare rapidă în Turcia şi a devenit extrem de competitiv. Între 1999 şi 2008, producţia auto din Turcia a crescut cu 285% la 1,15 milioane de vehicule pe an, iar o mare parte din această producţie este destinată exportului. [3] Principalii producători la nivel mondial au investit masiv în sectorul auto turc, împreună cu partenerii turci locali, iar un număr de producători de componente auto şi-au deschis operaţiuni în Turcia. Un avantaj care a atras aceste investiţii este forţa de muncă calificată din Turcia, un factor ce a îmbunătăţit semnificativ productivitatea în această zonă, de-a lungul anilor.

În plus, Turcia beneficiază de un sector bancar sănătos şi transparent. După ce a învăţat unele lecţii în anii 2000-2001, când mai multe bănci importante se apropiaseră de un colaps, astăzi, reglementările şi controlul riscurilor băncilor turceşti ies în evidenţă printre cele mai bune din regiune. Băncile sunt în general bine capitalizate, iar în ultimii ani au reuşit să menţină proporţia creditelor neperformante la un nivel scăzut. Astăzi, băncile turceşti sunt un model pentru multe alte bănci din pieţele emergente. Între timp, sistemul bancar de retail din Turcia a devenit, într-o mare măsură, unul dintre cele mai sofisticate din lume. Gradul de îndatorare la nivel casnic din Turcia rămâne relativ scăzut, iar ipotecile tocmai au început să se dezvolte, aducând cu sine oportunităţi de dezvoltare în următorii ani. Mai multe bănci internaţionale mari au încercat să intre în parteneriat cu băncile turceşti locale, în acţiune participativă. Privatizarea puţinelor bănci controlate de stat va optimiza perspectivele pozitive ale acestui sector.

Sectorul energetic din Turcia prezintă, de asemenea, un potenţial semnificativ pentru investitori. Ţara a început să-şi privatizeze producerea de energie şi operaţiunile de transmisie, cu investitori locali, precum şi străini, care concurează pentru autorizaţii şi infrastructura existentă. Există planuri de dezvoltare a surselor de energie tradiţionale, cum ar fi gaze, petrol şi cărbune, precum şi diverse iniţiative de a dezvolta capacităţile Turciei în domeniul energiei solare şi eoliene. Turcia are o importanţă regională de coridor de energie, nu numai datorită conductei Nabucco, care se va întinde pe tot teritoriul Turciei, dar şi vecinătăţii cu ţările producătoare de energie, în plină dezvoltare, cum ar fi Irak, Kazahstan şi Azerbaidjan. Turcia exploatează, de asemenea, propriul său potenţial de a produce petrol şi gaze naturale de-a lungul ţărmului Marii Negre.

Nu în ultimul rând, Turcia are o industrie turistică extinsă şi în creştere rapidă, mândrindu-se cu o moştenire importantă în acest sector. Această ţară are două linii de coastă de-a lungul Mării Mediteraneene şi a Mării Negre, cu plaje intacte şi complexe sportive de primă clasă, cum ar fi terenuri de golf şi porturi de ambarcaţiuni cu vele. Veniturile din turism au crescut an de an, iar Aeroportul Ataturk din Istambul este un centru major de conectare a Europei şi Asiei. Atât traficul de transfer, cât şi traficul din Turcia, a crescut cu peste 20% pe an in ultimii ani. [4]

Trăind în Turcia, am fost uimit de diversitatea acestei ţări (Turcia are peste 70 de grupuri etnice), precum şi de istoria ei lungă si colorată. Odată cu reformele lui Ataturk, Turcia s-a transformat într-o societate modernă. Timp de secole, a fost o ţară a toleranţei, permiţând mai multor minorităţi să trăiască liber pe teritoriile sale şi continuă să beneficieze de această deschidere şi diversitate în diverse moduri. Din punct de vedere geografic, aflată în centrul Europei şi Asiei, cu regiunile Levant şi Golful în apropiere, Turcia şi-a dat seama că orientarea sa spre Europa este la fel de importantă ca şi rolul său de putere regională în regiunile Levant şi Golf. Cred că vom vedea în continuare evoluţii şi oportunităţi interesante în această ţară.


[1] Sursa: Institutul Turc de Statistică, 31 decembrie 2010.

[2] Sursa: Fondul Monetar Internaţional, World Economic Outlook, aprilie 2011.

[3] Sursa: Organizaţia Internaţională a producătorilor de vehicule cu motor (OICA).

[4] Sursa: Consiliul Internaţional al Aeroporturilor

Categories: History