Archive

Archive for februarie, 2011

India: Regatul viselor

februarie 17, 2011 Comments off

In regatul viselor

Pe parcursul călătoriilor mele, am vizitat unele ţări care nu încetează să mă uimească de fiecare dată când revin, iar India este, cu siguranţă, una dintre ele. Ţara se află în schimbare şi creşte într-un ritm incredibil. În 2010, economia Indiei a crescut cu 9,7%, iar pentru  anul 2011 Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere a PIB-ului de 8,4%.[1] Cu toate acestea, mulţi nu realizează că acest ritm rapid de creştere nu este nou şi chiar se pare că este constant. În perioada 2005 – 2010, economia Indiei a crescut cu aproximativ 6% – 8% în fiecare an, lucru impresionant pentru o economie atât de mare.[2] Privind în perspectivă, pentru perioada 2011 – 2030, EIU prevede o creştere a PIB-ului cu o medie de 6,5% pe an, ceea ce ar caracteriza India ca ţara cu cea mai rapidă creştere economică dintre ţările mari din lume pentru perioada respectivă.[3]

Unii dintre factorii cheie ai creşterii economice puternice a Indiei includ creşterea nivelului veniturilor pe cap de locuitor, o cererea internă robustă, consumul sporit generat de clasa de mijloc în creştere şi datele demografice favorabile care indică o creştere a populaţiei apte de muncă. Încercăm să captăm o parte din această creştere prin investiţiile noastre în companiile indiene, cu accent pe materii prime şi produse de consum şi servicii.

Ritmul rapid de dezvoltare al Indiei presupune un consum sporit de materii prime, printre cele mai importante fiind cele care produc energie: petrol şi gaze. Satisfacerea cererii de energie, tot mai ridicate, este o provocare pentru India având în vedere că deţine mai puţin de 0,5% din rezervele de petrol şi gaze din întreaga lume şi 15% din populaţia lumii.[4] [5]Până în 2025, India va deveni, probabil, cel de-al patrulea importator de petrol din lume, după Statele Unite, China şi Japonia.[6]În prezent se desfăşoară o căutare intensă de resurse de acest fel – s-au descoperit petrol şi gaze atât pe uscat cât şi în afara acestuia, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru o ţară atât de dependentă de importurile de petrol. Căutările de energie nu se limitează doar la petrol şi gaze, ci se extind şi la cărbune, vânt şi surse de energie solară.

La fiecare vizită în India, sunt uimit de vibraţia pieţei de consum, odată cu deschiderea de noi mall-uri, hoteluri şi blocuri de apartamente şi de avalanşa de publicitate transmisă prin intermediul televiziunilor, panourilor publicitare, sălilor de cinema, precum şi prin orice al mediu publicitar posibil. Un factor cheie al schimbărilor rapide care au loc în India sunt telecomunicaţiile – aproximativ 706,7 milioane din întreaga populaţie de 1,17 miliarde de indieni deţin telefoane mobile.[7] [8]

Un alt indicator al cererii de consum în creştere este divertismentul. Acesta nu este evident doar în cinematografele aglomerate, dar şi în consumul ridicat de televiziune. Explozia culturală stimulată de filmele Bollywood a fost cea mai impresionantă în acest sens. Când am fost în New Delhi, am auzit despre o nouă atracţie turistică, un “must-see” pentru turişti – nu numai pentru străini, ci şi pentru turiştii indieni din alte  oraşe. Am fost conduşi la Gurgaon, unul dintre oraşele satelit ale oraşului New Delhi, la 30 de km sud de capitală. Gurgaon, “Capitala Mall a Indiei”, este unul dintre cele mai bogate oraşe din India, situându-se pe locul trei ca venit pe cap de locuitor, găzduind mai multe companii multinaţionale. Astfel, este o locaţie bună pentru amplasarea fantasticului complex de câteva milioane, Regatul Viselor, care, probabil, este primul complex de divertisment live, având teatre şi alte mijloace de petrecere a timpului liber.

Urcând scările gigante ale palatului, am intrat în marele teatru Nautanki Mahal, de 848 de locuri, unul din cele două teatre din complex, pentru a viziona muzicalul Zangoora – Prinţul Ţigan produs de Bollywod. Zangoora este un amestec clasic dintre Bollywood şi un musical de pe Broadway. În doar 78 zile a avut 100 de reprezentări şi încă este în vogă. Deşi cântecele şi dialogurile erau în hindi, nu ne-a fost greu să ne dăm seama despre ce e vorba şi ne-a plăcut la fel de mult ca şi celorlalţi spectatori.

După spectacol, ne-am îndreptat spre cealaltă clădire, Culture Gully, intrând printr-o poartă înaltă de 20 metri din petale de lotus aurii, strălucitoare, cu mii de oglinzi minuscule. Am intrat pe un bulevard cu aer condiţionat, cu plafonul pictat precum cerul. Ni se părea că mergeam pe străzi sub cerul liber! Artiştii stradali, vânzătorii ambulanţi, magazinele şi restaurantele recreau atmosfera şi sentimentul unei străzi tipice indiene, unde am putut gusta diverse feluri de mâncăruri şi cumpăra obiecte de artizanat. O atmosferă vibrantă şi plină de viaţă, cu o arhitectură reprezentativă şi decoruri din diverse părţi din India, ce se întinde pe o suprafaţă de 90.000 metri pătraţi. Aştept deja cu nerăbdare următoarea excursie în Regatul Viselor şi mai presus de toate, aştept să asist la creşterea economică incredibilă şi la transformarea ţării.


[1] Sursa: International Monetary Fund Survey, India: Rapid Growth with Promising Medium-term Prospects, 5 ianuarie 2011.

[2] Sursa: IMF, WEO, conform datelor din Ooctombrie 2010.

[3] Sursa: EIU, la 4 august 2010.

[4] Sursa: U.S. Energy Information Administration, World Proved Reserves of Oil and Natural Gas, la 3 martie 2009.

[5] Sursa: U.S. Census Bureau, International Data Base (IDB), conform datelor din dDecembrie 2010.

[6] Sursa: U.S. Energy Information Administration, Country Analysis Brief, conform datelor din aDugust 2010.

[7] Sursa: Telecom Regulatory Authority of India, Telecom Subscription Data la 31 Ooctombrie 2010. Comunicatul de presă nr. 66/ 2010, din 24 decembrie 2010.

[8] Sursa: U.S. Census Bureau, International Data Base (IDB), conform datelor din dDecembrie 2010.

Categories: History

Egipt

februarie 7, 2011 Comments off

Context: Începând de marţi, 25 ianuarie 2010, proteste pe scară largă au loc în Egipt. Declanşate de protestele în Tunisia, cunoscute acum sub numele de “Revoluţia de Iasomie,” demonstraţiile din Egipt s-au concentrat iniţial pe alegerile parlamentare percepute ca incorecte din noiembrie 2010, care, ulterior s-au extins rapid ca dimensiune şi amploare, mulţi protestatari cerând demisia Preşedintelui Hosni Mubarak şi o schimbare completă a regimului Partidului Naţional Democrat (PND). În timp ce în ansamblu demonstraţiile au fost paşnice, acestea au devenit recent turbulente, cu unele incidente violente, cum a fost incendierea sediului partidului PND şi, mai recent, ciocnirile dintre protestatari şi susţinătorii  guvernului actual. Desfăşurarea armatei a restaurat iniţial securitatea, deoarece armata este apreciată şi respectată de majoritatea egiptenilor. Ceea ce este important este că armata a refuzat pana acum să deschidă focul împotriva protestatarilor şi  a reuşit, totuşi, să protejeze activele politice cheie.

Răspunsul Guvernului: Ca răspuns la proteste, week-endul trecut preşedintele Mubarak a dizolvat cabinetul şi a făcut două numiri notabile – Ahmed Shafiq ca prim-ministru şi Omar Suleiman ca vicepreşedinte. Dl Shafiq, fost ministru al aviaţiei civile şi fost şef al forţelor aeriene, este respectat de către elita egipteană, chiar şi în rândul opoziţiei politice. Este privit ca un moderat cu influenţă în mediul de afaceri, având o carieră militară, şi fiind apreciat pentru redresarea EgyptAir. Dl Suleiman, fost şef al serviciilor de informaţii militare, a condus eforturile Egiptului pentru a asigura acordul de pace israeliano-palestinian şi a mediat o reconciliere inter-palestiniană.

Nominalizarea domnului Suleiman ca vice-preşedinte reprezintă un prim pas făcut de către dl. Mubarak spre a pune bazele unui plan de succesiune pentru cei 30 de ani de guvernare prezidenţială. Numirile nu sunt văzute numai ca un prim pas în procesul de încetare a preşedinţiei d-lui Mubarak, ci şi ca un semnal de schimbare spre un sistem politic mai liberal. Dl. Mubarak a subliniat, de asemenea, nevoia unei reforme politice şi a promis că noul său guvern va controla inflaţia, va menţine subvenţiile, va combate corupţia şi va crea locuri de muncă. Între timp, purtătorul de cuvânt al parlamentului egiptean a declarat că se va lansa o anchetă în ceea ce priveşte legalitatea alegerilor parlamentare din noiembrie anul trecut.

Read more…

Categories: History

O ofertă unică în Bucureşti, România

februarie 2, 2011 Leave a comment
Mark with Greg

Cu Greg la ceremonia de deschidere in ziua in care Fondul a fost listat la Bursa de Valori Bucuresti

Cu aproximativ patru luni în urmă, am scris despre deschiderea biroului nostru din Bucureşti pentru a gestiona mandatul pentru Fondul Proprietatea (Fondul). Dacă vă amintiţi, Fondul a fost înfiinţat pentru a despăgubi românii ale căror proprietăţi au fost confiscate de către guvernul comunist. De atunci, Grzegorz Konieczny, managerul de fond al Fondului, s-a mutat la Bucureşti şi a condus eforturile echipei pentru a lista Fondul la Bursa de Valori Bucureşti. L-am rugat să ne împărtăşească opinia privind oraşul Bucureşti şi ce înseamnă listarea la bursă pentru  acţionari şi pentru piaţa românească.

De la Greg Konieczny

Am venit prima dată în Bucureşti în anul 1997. În acel moment, infrastructura oraşului nu era  în cea mai bună formă, foarte puţini oameni vorbeau limba engleză, iar pe şosele, majoritatea automobilelor pe care îmi amintesc să le fi văzut erau Dacii, produse pe plan intern, denumite astfel după numele regiunii istorice care constituie o mare parte din România zilelor noastre. Cu toate acestea, am vizitat de multe ori oraşul Bucureşti de atunci şi am observat schimbări considerabile. Infrastructura oraşului s-a îmbunătăţit semnificativ, cu drumuri mai bune şi aeroporturi şi o mare varietate de hoteluri si restaurante pentru vizitatori. Numărul Daciilor este acum depăşit de cel al maşinilor de lux din întreaga lume – de fapt, se pare că există mai multe asemenea maşini în Bucureşti decât în capitalele altor ţări din zonă. Toate aceste schimbări par să arate că românii beneficiază treptat de instaurarea economiei de piaţă în această ţară fost comunistă.

Pentru mine, unul dintre cele mai clare simboluri ale unei economii de piaţă este bursa de valori. Bursa de Valori Bucureşti (Bursa de Valori Bucureşti sau BVB) a fost inaugurată în anul 1882, dar s-a închis când regimul comunist a preluat puterea după cel de-al doilea război mondial. În 1995, Bursa s-a redeschis, având doar şase societăţi şi doar o şedinţă de tranzacţionare pe săptămână. Mai puţin de 10 ani mai târziu, la sfârşitul anului 2004, lucrurile s-au schimbat destul de mult – cu peste 70 de societăţi cotate la bursă şi tranzacţii zilnice, capitalizarea pieţei fiind de 12 miliarde de dolari, aproximativ 17% din PIB-ul din România. Din păcate, acest început impresionant nu a fost urmat de listări suplimentare ale marilor societăţi controlate de stat, iar BVB nu a crescut considerabil după aceea. La sfârşitul anului 2010, capitalizarea pieţei BVB a fost de 13,7 miliarde de dolari (circa 8,5% din PIB-ul estimat pe 2010), nu cu mult mai mare decât nivelurile din 2004.[1]

În plus, la fel ca multe alte pieţe din Europa de Est, BVB a fost afectată de efectele crizei financiare globale la sfârşitul anului 2008. Volumele medii tranzacţionate zilnic la bursă, după vârful de 22,7 milioane de dolari USD în 2007, au scăzut la 6,9 milioane dolari USD în 2010. O mare parte din acest declin s-ar fi datorat activităţii reduse de tranzacţionare a investitorilor străini, din această perioadă, care a coborât de la aproximativ 37% din volumul total tranzacţionat pe BVB în 2007, la aproximativ 25% în 2010. Deşi BVB este dominată de rezidenţi, investitorii străini joacă un rol important ca trend setteri.[2]

Considerăm că listarea unei companii la BVB are multe potenţiale avantaje pentru acţionarii săi, inclusiv transparenţa preţurilor pentru cei care vor sa vândă sau să cumpere acţiuni, potenţialul unei lichidităţi mai bune precum şi posibilitatea atât pentru investitorii de retail cât şi pentru cei instituţionali de a investi şi de a beneficia în acelasi timp de protecţia oferită de un mediu de piaţă reglementat. Investitorii pot beneficia, de asemenea, de pe urma cerinţelor îmbunătăţite de raportare  impuse companiilor listate.

Lichiditatea sporită, creată de listarea acţiunilor Fondului (adăugând mai mult de 50% la totalul free-float-ului BVB) ar putea atrage investitori instituţionali mai mari în România care, astfel, au stat departe de piaţă datorită dimensiunilor sale mai reduse. În calitatea noastră de managerii ai Fondului, am vizitat si am discutat cu conducerile societăţilor din portofoliu pentru a le înţelege afacerile şi potenţialul de creştere. În accepţiunea noastră, scopul nostru principal este de a ajuta companiile din portofoliu să îşi atingă potenţialul maxim şi astfel, să aducă valoare acţionarilor Fondului.

Activitatea de îmbunătăţire a valorii Fondului îmi ocupa majoritatea timpului, de dis-de-dimineaţa până seara târziu, dar în cele din urmă sper să mă bucur şi să apreciez mai mult de oraşul Bucureşti, care, acum pentru mine, reprezintă acasă. Până acum, am făcut jogging prin împrejurimile parcului Herăstrău şi în jurul lacului, care sunt foarte frumoase, deci este un început promiţător. Aştept cu nerăbdare să descopăr mai multe despre această ţară, companiile sale şi oamenii săi.


[1] Sursa: Bursa de Valori Bucureşti

[2] Sursa tuturor datelor: Bursa de Valori Bucureşti

Categories: History