Archive

Archive for decembrie, 2010

2010 – Un An Notabil Pentru Creşterea Pieţelor Emergente

decembrie 26, 2010 Leave a comment

Privesc anul 2010 ca pe un an de revenire economică. Multe pieţe emergene au înregistrat o puternică creştere a PIB-ului pe măsură ce au continuat să se refacă în urma impactului crizei financiare din 2008. În mai multe cazuri, consumul domestic crescut şi cheltuielile guvernamentale şi comerţul intra-regional compensând cererea externă slabă  din partea pieţelor dezvoltate. Acest lucru a făcut ca multe ţări din Asia şi America Latină să se întoarcă la nivelurile înregistrate înainte de criză mult mai repede decât se prevedea. China şi India au fost printre economiile cu cea mai mare creştere de-a lungul anului, la jumătatea anului,  China depăşind Japonia aflată pe locul doi între cele mai mari puteri economice ale lumii[1].

După expansiunea fiscală şi monetară fără precedent implementată global în cursul anului 2009, pentru un număr de economii emergente majore accentul s-a mutat în 2010 de la stimularea creşterii la administrarea inflaţiei. Preocupările privind supra-încălzirea economică şi inflaţia în economiile principale precum China, India, Brazilia şi mai recent Coreea de Sud au determinat autorităţile să se îndrepte spre normalizarea politicilor fiscale şi monetare.

Într-un mediu caracterizat prin rate ale dobanzilor reduse ( în special pe pieţele dezvoltate), lichiditate crescută şi căutarea de randamente superioare, cred că anul 2010 ar putea să se încheie cu un record în ceea ce priveşte nivelul investiţiilor pe pieţele emergente. Portofoliile pieţelor emergente au atras 73 miliarde $ în primele zece luni din 2010, fiind în curs de a depăşi totalul de 83 miliarde $ din 2009.[2] Atragerea de fonduri de către societăţile de pe pieţele emergente prin ofertele publice iniţiale şi emisiunile secundare au atins un nivel istoric în acest an. Societăţile de pe pieţele emergente au strâns 405 miliarde $  din oferte publice iniţiale şi emisiuni secundare de titluri în primele unsprezece luni ale anului, semnificativ mai mari atât decât cei 236 milioane $ atraşi în 2009 cât şi decât recordul anterior de 388 milioane $  în 2007.[3]

În timp ce economiile emergente s-au consolidat în 2010, majoritatea economiilor dezvoltate au rămas împovărate de deficite fiscale mari, creştere economică slabă şi şomaj. Câteva economii în zona euro au fost în special expuse riscului financiar datorită deficitelor bugetare mari,  iscând îngrijorare în special stabilitatea financiară a Greciei, Spaniei, Portugaliei, Irlandei şi altor ţări europene . După cum deja aţi observat probabil din articolele de presă, pentru a evita neplata obligaţiunilor emise de stat, Grecia şi Irlanda au primit miliarde de euro ca ajutor financiar de la Uniunea Europeană (UE) şi de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) în mai şi respectiv noiembrie. Între timp, încrederea investitorilor în regiune a continuat să fie fragilă, crescând probabilitatea ca şi Spania şi Portugalia să aibă nevoie de sprijin financiar. În SUA, Rezerva Federală a anunţat că o a doua rundă de relaxare cantitative în noiembrie va introduce şi mai multe lichidităţi în economia domestică.

După o creştere de aproape 80% în 2009, pieţele de acţiuni emergente , după cum sunt reprezentate de Indicele MSCI al Pieţelor Emergent, au crescut cu până la 11% în dolari SUA în primele 11 luni ale lui 2010. În orice caz, preţurile acţiunilor au suferit o volatilitate semnificativă de-a lungul anului, fapt înregistrat şi de cursurilie valutare şi preţul materiilor prime. Argentina, deşi este o piaţă oarecum mică şi restricţionată, a fost unul dintre actorii de top, generând randamente de aproape 70% în dolari SUA pentru anul în curs la sfârşitul lui noiembrie, investitorii anticipând după moartea Preşedintelui Nestor Kirchner reformele de piaţă lung aşteptate. Un alt actor puternic pentru perioada de 11 luni a fost Thailanda, cu un ramdament de 51% dolari SUA, pe măsură ce investitorii s-au concentrat pe aspectele fundamentale ale pieţei şi au decis să nu ia în considerare turbulenţele politice petrecute mai devreme în timpul anului. Alţi actori puternici sunt Chile, Colombia şi Peru în America Latină, Indonesia şi Malaezia în Asia precum şi Turcia în Europa.[4]

Cred că multe din aceste tendinţe vor continua. Veniţi în curând să îmi vedeţi publicaţia pentru previziunile pe 2011.


[1] Sursă: CIA World Factbook.

[2] Sursă: EPFR Global.

[3] Sursă: Dealogic.

[4] Sursă pentru datele din acest paragraf: MSCI, din 30 noiembrie 2010

Categories: History

Reechilibrarea Lumii

decembrie 26, 2010 Leave a comment

Se pare că suntem martorii unei mari mişcări a capitalului cu sens unic , pe măsură ce banii pleacă dinspre ţările care înregistrează dezinflaţie sau deflaţie către ţările cu inflaţie, probabil perpetuând situaţia atât pentru unele cât si pentru altele . Ţările dezvoltate se confruntă încă cu o creştere lentă , ceea ce impune luarea de măsuri de repornire a economiile  cum sunt cele privind continuarea politicilor monetare laxe, relaxării  cantitative şi planurilor guvernamentale de salvare, toate acestea pe măsură ce deficitele scapă de sub control.

Creşterea rapidă a ofertei monetare care rezultă din aceste politici de expansiune duce la creşterea preţurilor materiilor prime doarece investitorii au aşteptări mai mari în legătură cu inflaţia şi prin urmare investesc în materii prime şi acţiuni. Bineînţeles acest lucru conduce la creşterea preţurile deoarece creşte valoarea materiilor prime. Ca rezultat, autorităţile din economiile emergente care înregistrează  creşteri economic mari, precum Brazilia, China şi India încearcă diferite metode pentru a preveni supra-încălzirea propriilor economii.

De exemplu, acum câteva săptămâni, Rezerva Federală SUA a lansat a doua rundă de relaxări cantitative sau mai recent, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au salvat Irlanda. De asemenea, acum câteva luni Brazilia, o ţară care a mai cunoscut hiperinflaţia în trecut şi este foarte îngrijorată cu privire la  presiunile inflaţioniste, a impus o taxă pe intrările externe de capital. Guvernul indian a înăsprit în principal politica monetară în cea mai mare parte a anului, iar autorităţile chineze de asemenea au întărit selectiv politica pentru a combate inflaţia. Cu preţurile materiilor prime în creştere, cred că inflaţia va fi o provocare continuă pentru un număr de ţări emergente care înregistrează rate de creştere însemnate.

Pentru a “egaliza” aceste tendinţe economice opuse – deflaţia şi inflaţia – cred că ar trebui să asistăm la o restrângere treptată a expansiunii monetară, la o eliminare a cheltuielilor neproductive (reducând activităţile guvernamentale) şi o reducere a împrumuturilor contractate de către naţiunilor care înregistrează deficite. Pentru a combate inflaţia fără a pune în pericol creşterea economică trebuie să asistăm la investiţii realizate în industriile şi serviciile cu productivitate mare. Atunci când productivitatea creşte preţurile scad sau rămân constante. Totuşi, dacă investiţiile sunt făcute în activităţi neproductive sau chiar contraproductive precum cele în cresterea numărului agenţiilor guvernamentale de reglementare sau implementarea de reglementări costisitoare, atunci productivitatea suferă şi conduce la inflaţie.

În viitorul apropiat, băncile centrale din ţările în curs de dezvoltare vor cumpăra probabil dolari pentru a împiedica cursul valutar să crească prea repede. Pentru moment, fluxurile de capital către pieţele de acţiuni emergente sunt contrabalansate de capitalul mobilizat prin vânzările de acţiuni noi şi ofertele secundare.  În cazul în care capitalul continuă să intre şi societăţile care atrag fonduri incep sa folosescă resursele financiare pentru a cumpăra active, preţurile ar putea fi împinse în sus, într-un efect de bulgăre.

Prin urmare, pentru echilibrul pe termen lung, trebuie să asistăm la o reechilbrare a economiei mondiale. În istoria recentă, autorităţile financiare din economiile dezvoltate au încurajat o perioadă de creditare uşoară şi politici monetare laxe, ducând la o creştere a consumului alimentată de datorii. Prin urmare, rata de economisire a gospodăriilor pe pieţele emergente continuă să fie la niveluri înalte, şi este aşteptată  să crească în contiuare. Este nevoie de mai mult “echilibru” în economia mondială, prin urmare ţările care înregistrează rate de economisire înalte  ar trebui să cheltuie mai mult şi să îşi dezvolte propria piaţă domestică similară cu cea a SUA. Am văzut această schimbare având loc treptat în China şi India. Totuşi, pentru a încuraja oamenii să cheltuie este necesar să existe un sistem de pensii, asigurări de sănătate şi şcolarizare gratuită, astfel încât oamenii să nu fie nevoiti să economisească mult pentru a beneficia de astfel de servicii.

Categories: History

Actualităţi din Coreea

decembrie 7, 2010 Comments off

Coreea de Nord a angajat Coreea de Sud într-un duel de artilerie la graniţă, marţi, 23 noiembrie, dând naştere unei noi runde de tensiuni în Peninsula Coreeană. Indiferent de justificările din spatele ultimei transgresiuni a Coreei de Nord, acest incident este mai grav decât provocările sale anterioare, deoarece a fost primul atac de artilerie pe teritoriul Coreei de Sud de la războiul din 1950 şi deoarece atacul a rănit civili în Coreea de Sud.

Acest incident va agrava tensiunile geo-politice dintre Nord şi Sud şi probabil, se va prelungi. Cu toate acestea, este puţin probabil ca această criză să degenereze deoarece Coreea de Nord nu are capacitatea de a pune în aplicare şi de a menţine un război fără sprijinul principalului său aliat, China. China este, în prezent, principalul furnizor de combustibil pentru Coreea de Nord. Relaţia dintre cele două ţări a fost dificilă deoarece China nu este de acord cu acţiunile provocatoare de până acum ale Coreei de Nord. De asemenea, guvernul sud-coreean încearcă să soluţioneze această situaţie pe cale paşnică. În Coreea de Sud, există unele persoane care simpatizează cu Nordul. Cu toate acestea, recentele evenimente vor slăbi, probabil, aceste opinii pe viitor permiţând astfel guvernului sud-coreean să adopte o poziţie mult mai fermă.

În ceea ce priveşte impactul pe piaţa de capital, incidentele din trecut care au dus la corecţii ale pieţei au fost de scurtă durată. Astfel, credem că nici de data asta nu ar trebui să fie altfel. Cu toate acestea, pe piaţa valutară, Won-ul coreean (KRW) s-a depreciat iar costul asigurarii riscului de default al Coreei de Sud exprimat de contractele CDS a crescut brusc. Korea Composite Stock Price Index (KOSPI) – (Indexul Preţurilor actiunilor tranzacţionate la bursele din Coreea) a scăzut cu peste  2% la deschidere în 24 noiembrie [1] dar şi-a revenit şi a încheiat ziua relativ neschimbat. Până la această dată, în acest an, piaţa a crescut cu 17% în US $. [2] Presupunând că situaţia se îmbunătăţeşte şi că nu va degenera într-o confruntare militară la scară mai mare, piaţa financiară se va putea stabiliza rapid, dacă avem în vederea experienţa din trecut. De exemplu, piaţa coreeană a revenit la scurt timp după testele nucleare efectuate de Coreea de Nord în anii 2006 şi 2009.

Investitorii sunt conştienţi de riscul geopolitic tot mai prezent în Peninsula Coreeană şi acest lucru se reflectă în discount-ul aplicat evaluărilor actiunilor tranzactionate pe piaţa coreeană, în comparaţie cu restul pieţelor emergente. În urma acestei crize, discount-ul de pe piaţa coreeană ar putea fi chiar mai important decât înainte, pe termen scurt, dar ar putea reveni la nivelul normal pe măsură ce situaţia se stabilizează. KOSPI a început să-şi revină chiar la o oră de tranzacţionare, iar KRW început să se aprecieze după scăderile din noaptea atacurilor.

Filosofia noastră de investiţii a fost întotdeauna să ne concentrăm pe oportunităţile şi perspectivele pe termen lung, privind dincolo de distorsiunile pe termen scurt ale pieţei. Rămânem optimişti în ceea ce priveşte perspectivele Coreei de Sud deoarece ţara şi-a continuat creşterea în ciuda aspectelor geopolitice.


[1] Sursa: KOSPI, la 24 noiembrie 2010.

[2] Sursa: KOSPI, la 25 noiembrie 2010.

Categories: History