Home > History > Privatizarea în România

Privatizarea în România

octombrie 16, 2010 Leave a comment Go to comments

Recent, Franklin Templeton a deschis un birou în Bucureşti pentru a începe  administrarea importantului mandat  primit de la Guvernul român, Fondul Proprietatea. Este vorba despre un mandat al cărui  obiectiv unic constă în  compensarea românilor ale căror proprietăţi şi bunuri au fost confiscate de către fostul regim comunist. Pe parcursul ultimului an am vizitat multe companii din România şi credem că multe dintre acestea ar putea fi privatizate.

De multe ori am subliniat crezul meu puternic în beneficiile privatizării. În opinia mea, privatizarea generează o dezvoltare pozitivă în cazul pieţelor emergente şi de frontieră. Privatizarea face companiile mai atractive pentru investitori, inclusiv pentru investitorii străini şi conduce la o eficienţă crescută care, la rândul ei, poate însemna marje de profit mai mari. În trecut, am observat faptul că privatizarea nu stimulează doar pieţele locale ci aduce de asemenea beneficii economiei naţionale.

În opinia mea, privatizarea în România nu face excepţie, ea ar face piaţa mai lichidă, mai eficientă şi mai productivă. Transparenţă sporită, standarde de raportare mai înalte precum şi mai multe oportunităţi de investiţii ar conduce la atragerea  investitorilor atât locali cât şi străini pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti. Piaţa este dominată în prezent de către rezidenţii români, care au realizat aproximativ 70-80% din volumul tranzacţiilor bursiere în anul 2009, dar investitorii străini joacă de asemenea un rol important. Deşi, în perioada menţionată aceştia au reprezentat doar 20-30% din volumul tranzacţiilor , investitorii străini sunt adesea văzuţi ca imprimând pieţei un anumit trend . [1]

Pentru companiile româneşti, un aflux sporit de capital, atât din ţară cât şi din străinătate, ar conduce la creşterea lichidităţii ceea ce ar implica o reducere a costului  capitalului , oferind astfel companiilor o alternativă de finanţare, crescându-le competitivitatea şi reducându-le dependenţa de finanţarea bancară. Creşterea lichidităţii ar trebui să ofere, de asemenea, beneficii din punctual de vedere al impozitului pe venit, permiţând astfel echilibrarea poziţiei fiscale.

Din punct de vedere sectorial, cred că cel mai mare potenţial în România îl are privatizarea companiilor din sectorul energetic. De asemenea, sectorul  transporturilor are un pontenţial important pe termen lung, la fel ca şi serviciile poştale. În ultimele luni, interacţiunea noastră continuă cu companii romaneşti mi-a dat o inţelegerea mai aprofundată asupra calităţii managementului din România, care este în multe cazuri de bună calitate.

De exemplu, am vizitat o mica companie specializată în fabricarea lingourilor de titan.  Producţia sa este exportată aproape în întregime către companiile industriale din Uniunea Europeană, Statele Unite şi Asia. În 2010, compania se aşteaptă să înregistreze cel mai înalt nivel al producţiei din istoria sa. Potrivit conducerii companiei,  piaţa pe care operează este ciclică iar în prezent se află la începutul unei decade ascendente, impulsionată de cererea crescută din partea industriei aerospaţiale, pe măsură ce companiile aeriene îşi reînnoiesc flotele. Conducerea a observat, de asemenea, că o creştere a cererii din industria aerospaţială pune presiune pe celelalte sectoare care folosesc titan şi aliaje din titan, ceea ce reprezină o oportunitate pentru jucătorii mai mici (cum este cazul acestei companii) de a câştiga cotă de piaţă şi clienţi. Directorul General lucrează în companie încă de la înfiinţarea ei şi ne-a vorbit cu pasiune despre compania pe care o conduce. La fel, şi alţi manageri  lucrează în companie de mai mult de un deceniu.

Desigur, există încă un număr de companii unde este loc pentru îmbunătăţiri, care vor avea loc în mod treptat. Din poziţia noastră de administrator de portofoliu, una dintre îndatoririle noastre este de a milita pentru realizarea restructurării, îmbunătăţirea standardelor de guvernanţă corporativă, pentru o transparenţă crescută şi amelioararea rentabilităţii. De asemenea, reforma este esenţială în sectorul public, în sistemul public de pensii,  fiind în prezent în curs de implementare de către guvernul român. Ca şi multe alte ţări din regiune, România trebuie să ajusteze dimensiunea sectorului public şi să acorde mai multă atenţie modului în care este cheltuit banul  public. Deşi dureroase, aceste reforme sunt vitale în  asigurarea unei baze de creştere solidă în următorii ani.

Având un birou nou în Bucureşti, voi vizita România mai des. Aştept cu nerăbdare să lucrăm pentru creşterea valorii şi identificare oportunităţilor de investiţie în companiile româneşti. Aşa cum Bursa din Varşovia este locul de întâlnire  pentru Europa Centrală şi de Est , s-ar putea ca în urma creşterii lichidităţii pieţei Bursa de Valori Bucureşti să joace un rol similar pentru Europa de Sud-Est, favorizând astfel dezvoltarea în România a serviciilor financiare cu  valoare adăugată mare.


[1] Sursa: Bursa de Valori Bucureşti (BVB), Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM)

Categories: History
  1. No comments yet.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>