Home > History, Perspective > Mândria Sloveniei

Mândria Sloveniei

iulie 10, 2010

Candva am întrebat un grup care este diferenţa dintre Slovenia şi Slovacia. Mulţi au rămas perplecşi. Slovenia este recunoscută pentru peşterile ei subterane iar Slovacia este  faimoasă pentru lanţurile sale muntoase impresionante . În ciuda numelor similare cele doua ţări nu puteau fi mai diferite. Acest lucru avea să fie şi mai evident recent, când am aterizat la Ljubljana, capitala Sloveniei.

Amplasarea Sloveniei este avantajoasă, ţara învecinându-se cu Austria, Italia, Croaţia, Ungaria şi Marea Adriatică la sud-vest. Populaţia majoritară este formată din etnici sloveni, însă aceştia convieţuiesc cu minorităţi precum maghiarii, italienii, sârbii şi alţii. Limba oficială este limba slovenă însă în zona graniţelor cu Austria şi Italia se vorbesc şi germana şi italiana.

Slovenia are o populaţie de aproximativ două milioane de locuitori şi este relativ bogată, având un PIB pe cap de locuitor de peste 27.000 $. Fostă republică iugoslavă, Slovenia şi-a declarat independenţa în 1991. În 2004, ţara a aderat la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi la Uniunea Europeană (UE), iar în 2007 a adoptat moneda euro. Ca şi în alte ţări europene, economia Sloveniei a fost recent lovită de criză. PIB-ul naţional a scăzut cu 8% în 2009, după o creştere de 4% în 2008 şi aproape 7% în 2007. Totuşi, lucrurile par să se îndrepte anul acesta, când aşteptăm o refacere modestă printr-o creştere  de 1%. Inflaţia este în scădere, scăzând de la 9% în 2000 la puţin peste 1% anul acesta.  Comerţul reprezintă aproximativ 120% din PIB (exporturile şi importurile cumulate), aproximativ două-treimi din comerţul Sloveniei desfăşurându-se cu alte state membre UE.[1] În ultimul deceniu, privatizarea a fost efectuată în sectoarele bancar, telecomunicaţii şi utilităţi publice.

Bursa de valori a Sloveniei este relativ mică, fiind listate un număr de 78 de companii, având o capitalizare totală 11 miliarde USD şi un volum de tranzacţionare zilnic de aproximativ 2 milioane USD. [2] Ca şi alte pieţe est-europene, piaţa de capital locală a suferit în ultimii ani. Totuşi, Slovenia devine tot mai integrată cu restul Europei, unul dintre semnalele cheie în acest sens fiind achiziţionarea în 2008 a Bursei de Valori slovene de către Bursa din Viena.

Credem că Slovenia deţine mai multe companii excelente care s-au extins dincolo de graniţe. În călătoria noastră recentă, am vizitat un retailer de top de produse electronice care îşi comercializează produsele către 20 de ţări din Europa Centrală şi de Est prin intermediul televiziunii, al internetului, al operaţiunilor de vânzare cu amănuntul şi cu ridicata în baza unei strategii de distribuţie multi-canal. Am fost impresionat de sistemele lor informatice sofisticate care acoperă toate cele 20 de ţări, făcând posibilă urmărirea  fiecărui  produs vândut, inclusiv descrierea acestuia şi a preţului, a materialelor şi clipurile video promoţionale asociate şi identificarea oportunităţilor de vânzare încrucişată. Sistemul cuprinde peste 8 milioane de fişiere ale clienţilor şi oferă birourilor din fiecare ţară posibilitatea să facă schimb de informaţii, permiţând celor de la sediul central să urmărească costurile media şi vânzările pe fiecare ţără.

La o altă societate producătoare de electrocasnice, am remarcat cum accentul pus asupra utilităţii practice a produselor, esteticii şi apelul la parteneriatele cu designeri recunoscuţi în întreaga lume i-a propulsat pe scena internaţională. Produsele lor câştigătoare  au fost concepute pentru a fi pe gustul designerilor interiori şi proprietarilor de case sofisticaţi. Recent, compania şi-a lansat noua linie de electrocasnice în cadrul Săptămânii Modei din Rusia, una dintre cele mai mari pieţe ale sale. Compania exportă peste tot în lume şi a intrat chiar şi pe piaţa chineză, având vânzări în China continentală, Hong Kong şi Taiwan. Primul lor magazin chinezesc l-au deschis într-un oraş-port înfloritor, cu o populaţie de peste trei ori mai mare decât populaţia totală de două milioane a Sloveniei.

Vizitasem capitala amplasată în nordul ţării de mai multe ori însă nu am avut niciodată ocazia de a vedea zona de coastă, astfel că în cadrul acestei excursii, ne-am îndreptat spre Marea Adriatică. Am condus de la Portoroz la Trieste, în Italia, în jumătate de oră. În oraşul Lipica, la graniţa dintre Italia şi Slovenia, se afla o fermă de armăsari unde sunt crescuţi caii din rasa  Lipiţan (Lipizza în germană), renumiţi pentru eleganţă şi disciplină. Aceşti cai sunt mândria slovenilor şi reprezintă sursa faimoşilor „Armăsari lipiţani” albi folosiţi de Şcoala Spaniolă de Călărie din Viena.

Nu am putut rămâne mai mult timp la fermă, însă sunt nerăbdător să vizitez Slovenia din nou, pentru a căuta companii interesante şi pentru a vizita mai multe locuri ale acestei ţări fascinante.


[1] Sursa tuturor statisticilor din acest alineat: EIU, la sfârşitul lunii aprilie 2010.

[2] Sursa: S&P EMDB, la sfârşitul lunii aprilie 2010.

Categories: History, Perspective